Începând cu luna mai, vor putea fi depuse cereri de finanţare pentru dezvoltarea fermelor de familie, bugetul alocat prin noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală 2014-2020 fi ind de circa 35 de milioane de euro.

Fermele de familie reprezintă gospodăriile care produc atât pentru autoconsum, cât şi pentru piaţă. Pentru a se încadra în categoria fermelor de familie, valoarea producţiei nu trebuie să depăşească 60.000 de euro. Cea mai mare parte a exploataţiilor agricole din România se încadrează în categoria fermelor de subzistenţă, adică a celor care produc doar pentru autoconsum.

700 de beneficiari

Pentru a creşte numărul fermelor care fac şi profit de pe urma creşterii animalelor sau cultivării terenurilor, prin noul Program Naţional de Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020 vor fi sume importante puse la bătaie pentru acestea.

Prima sesiune de depunere a proiectelor în vederea accesării banilor de la Uniunea Europeană va fi deschisă în luna mai. Ministerul Agriculturii se aşteaptă ca peste 700 de ferme familiale să beneficieze de sprijin. Acestea vor putea accesa fonduri nerambursabile de maximum 50.000 de euro/proiect.

Proiecte-tip

Pentru a facilita accesarea fondurilor europene, MADR va pune la dispoziţia fermierilor proiecte-tip, realizate de Institutul de Cercetare pentru Economia Agriculturii şi Dezvoltare Rurală (ICEADR), din subordinea Academiei de Ştiinţe Agricole (ASAS) din Bucureşti. „Suntem în fază incipientă, dar vom fi gata la termen, în luna mai. Proiectele tip se adresează micilor fermieri care doresc să facă investiţii sau să modernizeze unităţile de producţie, fie că vorbim de zootehnie, legumicultură sau cultura mare”, ne-a declarat Ana Ursu, secretarul ştiinţific al ICEADR. Instituţia va oferi şi consultanţă celor care vor dori să acceseze fonduri europene.

Atenţie la consultanţi!

Proiectele-tip sunt un pas important către obţinerea finanţărilor europene şi îi ajută pe fermieri să facă economie. Firmele de consultanţă fac planuri de afaceri, în schimbul unui onorariu calculat ca procent din valoarea proiectului.

Pentru a obţine un comision cât mai mare, de multe ori, proiectele au fost supradimensionate. De aceea, beneficiarii nu au putut îndeplini obligaţiile asumate prin planul de afaceri şi au pierdut banii europeni, rămânând şi datori la băncile de la care au luat credite pentru cofinanţarea proiectelor.

Subvenţii mai mari

Pe lângă finanţările nerambursabile, fermierii care vor creşte suprafaţa pe care o exploatează vor primi subvenţii pe hectar mai mari. Astfel, cei care vor exploata suprafeţe între 5 şi 60 de hectare vor primi în plus la subvenţie câte 40-45 de euro/hectar, faţă de cei cu suprafeţe mai mici, de 1-5 hectare.

Premieră naţională

Zilele acestea, la Bucureşti, are loc Conferinţa Regională a Organizaţiei Naţiunilor Unite pentru Alimentaţie şi Agricultură (FAO) pentru Europa şi Asia Centrală. Un eveniment de o asemenea anvergură a mai fost găzduit de România în 1978. Totodată, astăzi, pentru prima dată în istorie, lucrările Comisiei Europene pentru Agricultură a FAO au loc în ţara noastră.

Aceste aspecte sunt cu atât mai important cu cât azi au loc negocieri atât la Bruxelles, cât şi la Bucureşti cu privire la adoptarea unor prevederi din noua politică agricolă comună, de care depinde modul în care se vor putea cheltui fondurile europene pentru agricultură. Pentru perioada 2014-2020, România beneficiază de o alocare de aproximativ opt miliarde de euro, prin PNDR.