Măsurile luate pentru limitarea răspândirea infecțiilor cu noul coronavirus funcționează, dar riscă să sugrume activitatea economică și viața socială. Pentru a pregăti un răspuns mai bun în fața pandemiei, decidenții au nevoie de o înțelegere mai aprofundată a bolii pe care o înfruntă. Și, din păcate, încă sunt multe lucruri pe care nu le știm despre noul coronavirus și despre cum funcționează. Iată mai jos care sunt cele 5 întrebări la care oamenii de știință încearcă din răsputeri să găsească răspunsuri.

1. Este posibilă reinfectarea?

Pentru decidenții care luptă să reducă costul economic al măsurilor de carantină, scenariul acordării unei libertăți totale de mișcare pentru oamenii care au avut deja virusul este unul seducător. Până la urmă, ar spune unii, acești oameni au imunitate, nu se pot îmbolnăvi și nu ar putea nici să-i îmbolnăvească pe alții. Dar este oare adevărat? Profesorul David Cavanagh de la Universitatea din Edinburgh spune că ”nu înseamnă că dacă ai anticorpi ești imun. Pur și simplu, deocamdată nu știm dacă toată lumea va fi imună după infecție sau nu”. Rapoarte din Coreea de Sud arată că oamenii se pot reinfecta, însă oamenii de știință încă nu au ajuns la un consens. Așa că guvernele sunt mai degrabă sceptice în a lua o decizii cum ar fi introducerea de ”pașapoarte de imunitate”.

 

2. Cum se transmite virusul?

Este clar că noul coronavirus se transmite prin picăturile de salivă. Însă în afară de asta, multe alte lucruri sunt neclare. Este posibil să te infectezi prin atingerea unei suprafețe contaminate și apoi prin atingerea gurii, a nasului sau a ochilor? Dacă da, cât timp poate supraviețui virusul pe diverse suprafețe? ”Nu este sigur cât timp supraviețuiește virusul pe diverse suprafețe” scrie pe pagina Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). ”Studiile sugerează că noul coronavirus poate să supraviețuiască pe suprafețe de la câteva ore până la câteva zile”. Însă o astfel de marjă este pur și simplu prea mare pentru a avea relevanță în adoptarea unor măsuri concrete. Chiar și purtarea măștii este, în aceste condiții, subiect de controversă. OMS recomandă purtarea măștii doar de către cei care au simptome COVID-19 sau care intră în contact cu persoane infectate. Cu toate acestea, unele țări au impus obligativitatea purtării măștii în spații publice, însă reglementările sunt diferite de la un stat la altul.

 

3. Este virusul influențat de vremea de afară?

”Mulți oameni cred că virusul va dispărea în aprilie, după ce se va încălzi” spunea Donald Trump în februarie. Însă vedem astăzi că virusul continuă să se răspândească peste tot în lume. ”Ținând cont că în țările cu climat cald, cum ar fi Australia și Iran, numărul cazurilor crește rapid, nu se poate spune că umiditatea și temperatura crescută au efect asupra evoluției epidemiei” notează un raport întocmit de Academia Națională de Știință, Inginerie și Medicină din Statele Unite. Oricum, oamenii de știință au arătat că este încă prea devreme pentru a trage concluzii. Ideea scăderii cazurilor odată cu încălzirea vremii pleacă de la faptul că infecția cu COVID-19 ar fi asemănătoare cu gripa, o idee pe care mulți oameni de știință și politicieni au îmbrățișat-o la începutul crizei. Însă lucrurile s-au schimbat.

 

4. Pe cine omoară?

Virusul este mai periculos pentru oamenii în vârstă și pentru cei cu probleme de sănătate, dar de ce anume este încă prea puțin cunoscut. Cu privire la acest aspect, OMS notează: ”Încă învățăm despre cum COVID-19 îi afectează pe oameni, pe cei în vârstă și pe cei cu o situație medicală preexistentă (presiune arterială ridicată, boli de inimă, de plămâni, cancer sau diabet) care par să dezvolte forme mai agresive ale bolii decât alții”. Germania, de exemplu, a înregistrat până acum o vârstă medie de 82 de ani a celor care au murit din cauza virusului. Dar media celor care au fost testați pozitiv este de 45 de ani. Deși au fost raportate cazuri în care tineri sau chiar adolescenți au murit după infecția cu noul coronavirus, acestea sunt excepția, nu regula. Însă de ce doar unii au murit iar restul au avut simptome mai degrabă blânde este încă neclar.

 

5. Cum ucide virusul?

Vârsta înaintată și sănătatea șubredă pot duce la o formă mai gravă a bolii, dar sunt speculații cu privire și la alte posibile cauze. Unii oameni de știință cred că și cantitatea de virus la care este expusă o persoană are un rol în evoluția bolii. Alții consideră că bagajul genetic este important. ”Este foarte posibil ca unii dintre noi să aibă anumite gene care fac mai probabil un răspuns deficitar la infecția cu noul coronavirus” susține virusologul Michael Skinner. Însă care variantă genetică este predispusă la creșterea sau scăderea riscului este iarăși o necunoscută.