Construită în 1952, în fosta Republică din Weimar (Germania), sub numele de Berlin, nava a fost oferită URSS ca despăgubire de război și a servit ca navă de pasageri sovietică timp de 30 de ani.

A fost rebotezată Amiral Nakimov, în onoarea amiralului Pavel Nakimov, un comandant al marinei rusești în secolul XIX, care a jucat un rol important în războiul din Crimeea.

După preluarea ei de către ruși, transformările au crescut talia navei la 17.053 tone, scrie Russia Beyond. A intrat în serviciu ca navă de linie în 1957, în cadrul companiei de navigație Black Sea Steamship.

În vârful sezoanelor estivale, Amiral Nakimov făcea croziere în Marea Neagră, între Odesa și Batumi, transportând în medie 1000 de persoane per voiaj.

A fost vârful flotei de pasageri din Marea Neagră timp de mai mulți ani, până la intrarea în serviciu a unor nave mai moderne.

Însă Amiral Nakimov își depășise durata de viață și urma să fie trimisă la casat. Călătoria din 31 august 1986 trebuia să fie printre ultimele. Așa a și fost, dar cu prețul unei imense tragedii.

Nici una din cele 1243 de persoane aflate la bord în acea zi (897 pasageri și 346 de membri ai echipajului) nu bănuiau de pericolul ce urma să vină.
În momentul tragediei, unii pasageri se relaxau, dansau, se uitau la filme iar majoritatea dormeau în cabine. Pasagerii erau ucraineni, ruși, moldoveni și din republicile baltice. Căpitanul navei era Vadim Markov.

La orele 22, Amiral Nakimov părăsea portul Novorossiisk. La scurt timp, pilotul navei a obsevat că nava cargou Piotr Vasev sosea în port. Piotr Vasev era un cargou de 18.604 tone, construit în Japonia și recent achiziționat de Uniunea Sovietică.

Piotr Vasev transporta o încărcătură de ovăz și orz din Canada. Pilotul de pe Amiral Nakimov a avertizat cargoul prin radio. A primit răspunsul: „Nu vă faceți griji, ne vom îndepărta unul de celălalt”. Căpitanul lui Piotr Vasev, Piotr Tkatcenko, s-a angajat să cedeze trecerea pachebotului.
Însă lucrurile au căpătat o întorsătură ciudată. Piotr Vasev tot avansa în direcția lui Amiral Nakimov. Echipajele celor două nave au început să se îngrijoreze dar căpitanul Tkatcenko, care supraveghea mișcările pe radarul său automat, a anunțat că totul se va întâmpla așa cum a fost prevăzut și că cele două nave se vor evita în condiții de siguranță.

Convins că cargoul va trece fără incident, căpitanul Markov s-a retras în cabină, lăsându-l pe secundul Alexandr Ciudnovski la comandă. Acesta din urmă a apelat de mai multe ori nava Piotr Vasev pentru a-i cere să-și explice mișcările și acțiunile. Cum cargoul nu-și schimba direcția, secundul de pe Amiral Nakimov a schimbat cu zece grade cursul navei. Dar a fost prea târziu. Abia atunci Tkatcenko și-a ridicat ochii de pe radar și a constatat că sistemul era complet în eroare.

La orele 23.12, Piotr Vasev a izbit pachebotul. Unii pasageri aflați pe punți neputând decât să asiste cum cargoul se apropie și percutează tribordul cu o viteză de aproximativ 10 km/h, provocând o spărtură de 84 de metri pătrați în coca lui Amiral Nakimov.

Luminile s-au stins imediat după impact. După câteva secunde, grupul electrogen al navei a intrat în funcțiune și electricitatea a revenit. Două minute mai târziu, luminile s-au stins iar, scufundând nava în beznă.

Persoanele aflate în cabinele de sub puntea principală erau dezorientate pe culoarele aflate în întuneric. Nava începea să se încline rapid. Echipajul nici nu a avut timp să lanseze bărcile de salvare. Numeroase persoane erau prinse în cabine, între care 23 de copii.

„Haosul era total. Oamenii țipau, unii plângeau, alții aprindeau brichete și chibrituri”, a declarat o supraviețuitoare, Ekaterina Kichman. „Nava se scufunda rapid, sute de oameni au început să sară în apă pentru a-și salva viața. Un bărbat înalt, purtând pantaloni albi, a strigat la mine să sar. Nu știu să înot, i-am spus. Atunci m-a prins și m-a aruncat în mare ”, a spus Ekaterina.

Unul dintre supraviețuitori, Vladimir Pouzyrko, și-a amintit: „Am sărit și am încercat cu toată puterea să mă îndepărtez de nava care se scufunda, pentru a nu fi aspirat în adânc. M-am uitat în urmă și am văzut nava cum se scufunda. Simțeam cum sunt târât sub apă .M-am străduit să ajung la suprafață. Și am făcut-o! Mi-am scos tricoul, pantalonii și pantofii. Mi-am dat seama că curentul mă împinge spre larg. Deodată, am văzut în apropiere o navă mare. Era Piotr Vassev”.

Amiral Nakimov s-a scufundat în doar 7 minute. Piotr Vasev nu a fost afectat și a participat primul la operațiunile de salvare. Zeci de nave de salvare și 20 de elicoptere au sosit la locul sinistrului reușind să salveze 836 de persoane.

Rezervoarele lui Amiral Nakimov se spărseseră, apa era plină de motorină, păcură și ulei iar cei aflați în apă nu mai puteau să se agațe de bărcile salvatorilor. Marinarii au trebuit să sară în apă pentru a-i recupera.

Amiral Nakimov nu avea o ventilație adecvată, ceea ce a explicat motivele pentru care cele 90 de ferestre ale cabinelor erau deshise în momentul accidentului. Mai grav, anumite compartimente de separare ale navei, pentru a reduce riscul inundării, fuseseră înlăturate în urma conversiei ei în pachebot.

423 din cele 1234 de persoane aflate la bord au pierit. Între victime, 64 erau membri ai echipajului iar 359 erau pasageri.
Timp de 48 de ore, autoritățile au păstrat tăcerea. Supraviețuitorilor li s-a permis doar să trimită telegrame cu textul „suntem bine la Novorossiisk”.
Căpitanii celor două nave au supraviețuit. Anchetați, au fost găsiți vinovați de neglijență și condamnați la 15 ani cu închisoarea fiecare. Au fost eliberați însă în 1992. Tkacenko a plecat apoi cu soția în Israel. În 2003, ironia sorții a făcut ca el să moară într-un accident de iaht. În 2007, căpitanul Markov a murit răpus de cancer.

La începutul lunii septembrie, scafandrii au început să recupereze cadavrele. Însă, din cauza unui val de căldură extremă, corpurile au început să se descompună de-o manieră spectaculoasă, fiind necesare să fie făcute fotografii rapide pentru identificări. Unii din cei însărcinați cu macabra operațiune au suferit ulterior depresii nervoase.

Când doi scafandri și-au pierdut viața în cursul operațiunilor submarine, operațiunile au fost imediat oprite și s-a decis ca Amiral Nakimov și pasagerii morți să fie lăsați să se odihnească în pace pe fundul mării.

Epava pachebotului se află culcată pe tribord la o adâncime de 46 de metri, în largul golfului Țemes. Piotr Vasev a fost redenumită și a navigat sub alte drapele până în 2012.

Te-ar putea interesa și: