Nicolae Ciucă și Alexandru Nazare propun acordarea unei indemnizații de hrană de 40 de euro pe zi pentru șoferii din sectorul transporturilor, într-un proiect de lege înregistrat la Parlament. Această inițiativă are ca scop sprijinirea șoferilor români în fața discriminării și vine ca o reacție la amânarea deciziei de aderare a României la Spațiul Schengen.

Potrivit celor doi senatori liberali, între anii 2012 și 2022, menținerea României la ușa Schengen a generat pierderi semnificative în valoare de 16,55 miliarde de euro pentru sectorul transporturilor. Această sumă, conform lor, depășește chiar și suma granturilor disponibile pentru România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Ce motive invocă Nicolae Ciucă 

În expunerea de motive a proiectului, senatorii susțin că sectorul transporturilor, un pilon important al Produsului Intern Brut, a suferit consecințe grave din cauza întârzierilor nejustificate în aderarea la Spațiul Schengen. Ei subliniază că sectorul, care s-a dezvoltat puternic în ultimul deceniu, se confruntă acum cu riscul de a deveni necompetitiv față de competitorii regionali.

Cu toate acestea, propunerea lor a atras atenția Consiliului Legislativ, care a avertizat că măsura ar putea încălca prevederile Codului civil referitoare la libertatea contractuală din mediul privat. Această observație ar putea aduce un element de controversă în discuțiile privind adoptarea legii.

Proiectul de lege privind indemnizația de hrană pentru șoferi reprezintă o încercare a celor doi politicieni de a compensa efectele negative asupra sectorului transporturilor cauzate de întârzierea aderării la Spațiul Schengen. Însă, viitorul acestui proiect rămâne incert, având în vedere avertismentele referitoare la posibilele încălcări ale legislației existente.

Salariile lucrătorilor români sunt sub media europeană, susține proiecul lui Nicolae Ciucă

Mai precis, Nicolae Ciucă și Alexandru Nazare au prezentat o listă cu daunele înregistrate de industria transporturilor din cauza neaderării României la Schengen.

Astfel, în 2012, au fost pierderi de 386,6 milioane de euro, în 2013 au fost pierderi de 546,3 milioane de euro. În 2014 au fost pierderi de 622,6 milioane de euro. În 2015 au fost pierderi de 830,4 milioane de euro. În 2016 au fost pierderi de 1.259,3 milioane de euro. În 2017 au fost pierderi de 1.766,3 milioane de euro.

Îb 2018 au fost pierderi de 2.067,2 milioane de euro. În 2019 au fost pierderi de 2.310,2 milioane de euro. În 2020 au fost pierderi de 2.072,1 milioane de euro. În 2021 au fost pierderi de 2.269,2 milioane de euro. În 2022 au fost pierderi de 2.413,4 milioane de euro.

În total, pierderile estimate pentru perioada menționată se ridică la 16.554,7 milioane de euro. Din aceștia 15.881,4 milioane de euro sunt pierderi de venituri cauzate de costurile suplimentare în vămi. Iar 637,2 milioane de euro sunt costuri asociate.

Conform proiectului de lege în discuție, indemnizația lunară pentru hrană este o practică obligatorie în cadrul Uniunii Europene. Iar diurna pentru transportatorii români nu a fost actualizată începând cu anul 2002:

„Dacă s-ar fi actualizat, astăzi ar fi trebuit să ajungă la nivelul de 76 de euro”, se arată în documentul citat. Cei doi senatori PNL propun, în acest sens, instituirea indemnizației de hrană cu o valoare de maximum 40 de euro pe zi, valoare deductibilă fiscal în limitele acestui plafon. „Lucrătorii români din sectorul transporturilor nu beneficiază de indemnizație de hrană, iar diurnele și indemnizațiile sunt mult inferioare față de media europeană”, se mai arată în această expunere de motive.

Propunerea ar fi benefică și pentru PIB

În proiectul de lege propus în Parlament, se propun mai multe măsuri. Prima vizează instituirea unei indemnizații de hrană pentru lucrătorii mobili, conform HG 28/2008.

A doua măsură constă în stabilirea unei indemnizații de hrană în valoare de 40 de euro pe zi, deductibilă fiscal.

De asemenea, proiectul propune majorarea plafonului neimpozabil la 4 salarii de bază, pentru contribuțiile la asigurările sociale și de sănătate pentru indemnizațiile de delegare și detașare.

Ciucă și Nazare subliniază că majoritatea statelor UE acordă indemnizații de hrană pentru timpul petrecut în afara locului de muncă, începând de la patru ore. De exemplu, în Germania, în 2023, s-a acordat o indemnizație lunară de 288 de euro.

Conform documentului, legislația românească permite majorității angajaților să primească tichete de masă sau contravaloarea hranei de la angajator. Dar angajații detașați sunt discriminați. Operatorii români de transport de mărfuri sunt dezavantajați competitiv prin neaderarea la Schengen, ceea ce afectează sectorul și aduce riscuri pentru economie și veniturile bugetare.

Proiecul lui Nicolae Ciucă ar încălca prevederile Codului civil

Consiliul Legislativ a subliniat în avizul său favorabil că în sectorul privat, relațiile de muncă sunt reglementate de contractele individuale încheiate între angajatori și angajați. Aceste contracte sunt acorduri bilaterale, bazate pe voința părților.

Avizul menționează că, potrivit Codului civil, libertatea contractuală se aplică și în cazul contractelor individuale de muncă. Iar părțile sunt libere să stabilească conținutul acestora, cu condiția consimțământului ambelor părți. Se sugerează analizarea dacă propunerea legislativă ar putea încălca această libertate contractuală.

Nicolae Ciucă și Alexandru Nazare au cerut dezbateri urgente asupra proiectului de lege. Și au solicitat avizele Consiliului Fiscal și punctul de vedere al Guvernului. Proiectul urmează să fie discutat inițial în Senat, iar Camera Deputaților va fi forul decizional.