Cea mai veche mențiune cunoscută despre cancer a fost descoperită într-un document papirus din Egiptul antic și datează din anul 3.000 î.H. Acesta descria tumorile de sân, tratate prin distrugerea țesutului cu un instrument fierbinte numit „burghiul de foc”, o tehnică pe care astăzi o cunoaștem drept „cauterizare”. La nivel mondial, în 2020, au fost diagnosticate 18.094.716 milioane de cazuri de cancer (conform WCRF), iar 10 milioane de oameni au murit din pricina maladiei. An de an, una din 11 femei și unul din 8 bărbați decedează din cauza cancerului. Incidenţa, dar şi prevalenţa acestei afecţiuni sunt în creştere, deși tratamentele sunt multiple, tot mai țintite, iar rata de supraviețuire se îmbunătățește apreciabil în măsura în care neoplasmul este descoperit cât mai devreme.
„Având în vedere că povara cancerului este în creștere în aproape toate țările, iar România nu face excepție, prevenirea cancerului este o provocare semnificativă pentru sănătatea publică. Este necesar să ne concentrăm pe zona aceasta, de medicină preventivă, să crească nivelul de informație al populației despre factorii de risc. 30% din populația României fumează, 40% dintre adolescenții noștri de 15-16 ani au pus deja gura pe țigară”, punctează dr. Eduard Dănăilă, medic primar oncologie medicală și chimioterapie, ȋn cadrul spitalului Nord, Grupul Medical Provita.
Eduard Danaila
În 2020, în România, (conform GLOBOCAN 2020) au fost înregistrate 98.886 de noi cazuri de cancer (53.881 de cazuri la bărbați şi 45.005 cazuri la femei) şi 54.486 de decese (31.886 de bărbați şi 22.600 de femei). Aceleași date arată că cele mai frecvente forme de cancer, la ambele sexe, sunt, în ordine descrescătoare, colorectal, plămân, sân, prostată, vezică urinară. Parte din planul statului român de măsuri pentru combaterea cancerului (în vigoare din 1 aprilie 2022) este și programul naţional de screening pentru boli cronice cu impact asupra sănătății publice, care derulează următoarele subprograme: cel de screening pentru cancerul de col uterin, pentru cancerul de sân și pentru cancerul colorectal. Aceste programe de screening sunt un drept al oricărui cetățean român.
Depistarea târzie, marea problemă
Femeile suferă mai ales de cancer de sân, colorectal, de col uterin, pulmonar și de corp uterin, iar bărbații români fac mai ales cancer de plămân, prostată, colorectal, vezică urinară și stomac. România are una din cele mai mari rate a deceselor evitabile din Uniunea Europeană. Unul din doi români au murit înainte de vreme, deși decesul ar fi putut fi evitat, dacă boala ar fi fost depistată şi tratată la timp şi cu eficienţă, conform ultimelor tehnologii medicale disponibile.
Se știe, totodată, că în țara noastră e o problemă în sine accesul la tratamente de ultimă generație pentru pacientul oncologic. Statistic, ne situăm pe ultimul loc în Europa în ceea ce privește timpul de așteptare al persoanelor cu cancer pentru a avea parte de medicamente moderne – trec 883 de zile până un medicament oncologic nou intră în sistemul de compensare românesc, arată Planul Național de Combatere a Cancerului, în timp ce în Germania e nevoie de 120 de zile, iar în Italia 418 zile.
Din 152 de medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului (EMA) în perioada 2016 -2019, doar 39 medicamente (1 din 4) au fost introduse pe lista celor compensate și gratuite din România până la 1 ianuarie 2021, în timp ce Germania a intodus în compensare 133 de medicamente, iar Italia 114.
Recomandările UE pentru prevenirea cancerului
Însă până la medicamente de ultimă generație și acces la un centru oncologic dotat cu tot ce este necesar, de la diagnosticare la tratament și programe de suport, românii trebuie să își însușească sau să ȋși re-aducă aminte și să practice ceea ce se numește „stil de viață sănătos”. Dr. Eduard Dănăilă recomandă pacienților săi Codul European împotriva Cancerului, care are câțiva pași simplu de urmat: a nu se fuma sub nicio formă, nici activ, nici pasiv; a se păstra o greutate corporală normală; a se practica o activitate fizică zilnică; a se adopta o dietă sănătoasă – consum zilnic de fructe, legume, cereale integrale și leguminoase; a se limita consumul de alcool de orice fel, dar și mai bine este dacă nu se consumă deloc; a se evita expunerea exagerată la soare; a se respecta normele de la locul de muncă (în special pentru protecție împotriva substanțelor cancerigene – iradieri, de exemplu); alăptarea la sân a copiilor, în cazul femeilor – reduce riscul de cancer de sân; vaccinarea copiilor – în special împotriva hepatitei B (nou-născuții) și a virusului papiloma uman HPV (fetele); participarea la programele de screening pentru cancer – colorectal (ambele sexe), mamar și de col uterin (femeile).
„E bine să investim în sănătatea noastră și să prevenim, adică să trăim mai cumpătat și să mergem măcar anual la un control medical. Presupunând că ai deja semne de cancer, de exemplu, cu cât boala e depistată mai devreme, cu atât șansele de vindecare și de supraviețuire sunt mai mari. Apoi, mai sunt și celelalte aspecte: al trecerii prin această boală cumplită și a șansei pe care ai avut-o, de a te vindeca. Rămâne la fel de actuală nevoia de a continua să duci o viață din care să excluzi factorii de risc și totodată să te monitorizezi, să îți vizitezi medicul conform programării sau la primul semn de neliniște, de apariție a unui semn de pericol, și să îți faci periodic analizele și testele necesare. Există mereu un risc de recidivă, iar monitorizarea post-cancer este parte din procesul de prevenție”, atrage atenția dr. Dănăilă. Aproape jumătate din totalul deceselor din România, o spun datele statistice, pot fi atribuite factorilor de risc comportamentali: consumul de tutun (inclusiv fumatul pasiv) și alcool (mai ales în rândul bărbaților), alimentația nesănătoasă (inclusiv consumul redus de fructe și legume, dar și consumul ridicat de zahăr și sare), activitatea fizică scăzută. La acestea se adaugă un mediu poluat (în special poluarea aerului, sub formă de particule fine de materie și expunerea la ozon, dar și contaminarea apei de băut) și prezența anxietății, respectiv a stresului în rândul populației.
În fiecare an, din 2000, pe 4 februarie se marchează Ziua Mondială de Luptă împotriva Cancerului , o zi de conștientizare globală a maladiei și a impactului pe care îl are în viețile noastre ale tuturor, fie pacienți, fie aparținători. Accesul echitabil la prevenirea, diagnosticarea, tratamentul și îngrijirea cancerului poate salva vieți, susțin foruri mondiale înalte, precizând că 65% dintre decesele cauzate de cancer au loc în părțile cele mai puțin dezvoltate ale lumii.