Un procent de 36% dintre subiecţii sondajului CCSB intitulat "Stereotipurile la adresa romilor", prezentat sâmbătă la o masă rotundă organizată de Asociaţia Pro Democraţia, consideră că este posibil ca pe viitor romii să devină o ameninţare pentru ţară. Procentul este în creştere, dat fiind faptul că la ultimul sondaj asemănător, realizat în anul 2002, cifra era de 34%.

În ceea ce priveşte încrederea în romi, 82% dintre repondenţi au puţină încredere în ei, iar 15% au multă încredere în ei. Cei mai mulţi participanţi la sondaj au mai multă încredere în germani (59%), decât în români (54%). În maghiari au multă încredere 32%, iar în evrei 29%.

Per total însă, aşa cum o arată sondajul, percepţia românilor asupra romilor s-a îmbunătăţit uşor. Astfel, dacă în 2002, un procent de 24% dintre cei intervievaţi au spus că pentru ei sau familiile lor romii ar putea fi o ameninţare, în sondajul din 2010 procentul a scăzut la 18%.

Totuşi, a rămas neschimbat procentul celor care consideră că romii ar putea fi o ameninţare pentru români - 33%. Potrivit sondajului, 44% dintre subiecţi consideră că romii sunt hoţi. Procentul e însă în scădere faţă de cel din 2002, când 46% susţineau acest lucru. Au crescut totuşi procentele în ceea ce priveşte eticheta de 'leneşi' ( 43% în 2010, 40% în 2002).

O diferenţă majoră faţă de anul 2002 se constată la eticheta "înapoiaţi". În 2002, 21% dintre subiecţi considerau că romii sunt înapoiaţi, faţă de doar 13%, cât relevă sondajul din 2010.

După cum arată datele sondajului, doar 34% dintre subiecţi ar fi de acord ca romii să facă parte din familia lor. Procentul este însă mai mare faţă de cel din 2002, când doar 23% au dat acelaşi răspuns. De asemenea, 57% ar fi de acord să aibă prieteni romi, faţă de 41% în 2002, 59% ar fi de acord să-i aibă ca vecini, faţă de 48% în 2002.

Pe de altă parte, 68% dintre cei intervievaţi consideră că romii fac mai multe infracţiuni decât românii. Un procent de 52% consideră că romii fac infracţiuni pentru că aşa le este obiceiul, iar 13% cred că o fac pentru că sunt săraci. Totodată, 60% dintre subiecţi sunt de părere că romii nu sunt mai săraci decât românii, iar 71% sunt de acord cu afirmaţia că romii nu-şi dau copii la şcoală.

Pârvulescu: Media poate să schimbe percepţia asupra romilor

Preşedintele Asociaţiei "Pro Democraţia" a declarat că presa ar putea să schimbe percepţia asupra minorităţii romilor, "dacă foloseşte inteligent politicile de comunicare".

"Depinde cum transmite informaţiile. Multe dintre stereotipuri sunt promovate. S-a încercat să se sugereze (...) că promovarea acestor stereotipuri s-ar datora şi ratingului. Cu cât stereotipurile sunt promovate mai mult în mass-media, cu atât creşte ratingul, iar asta aduce publicitate. Nu e chiar aşa, dar ştim că există o asemenea tendinţă. Vrem să atragem atenţia mass-mediei că joacă un rol în formarea stereotipurilor", a explicat Pârvulescu.

El s-a referit astfel la o altă întrebare din sondaj care relevă faptul că 47% dintre repondenţi cred că presa este obiectivă când prezintă ştiri despre romi, iar aceastea prezintă corect situaţia.

Însă, 27% cred că presa este subiectivă, părtinitoare, iar ştirile sunt prezentate încât îi defavorizează pe romi. 11% cred că presa este subiectivă, părtinitoare, iar ştirile sunt prezentate încât îi favorizează pe romi. 15% nu au ştiu sau nu au răspuns la această întrebare.

Pârvulescu: Termenul "ţigan" are un înţeles peiorativ

Referindu-se la utilizarea termenului "rom" pentru desemnarea indivizilor din această etnie, Pârvulescu a arătat că el este de preferat celui de "ţigan", care are un înţeles peiorativ.

"Termenul de "rom" există dintotdeauna (...) nu e niciun fel de dilemă, e mai degrabă în mare măsură o dilemă rasistă, aşa cum au sugerat mulţi intelectuali. Cuvântul "rom" a fost folosit în mod sistematic în România, propus încă din 1919, folosit pentru autodefinire, iar în dicţionarul limbii române (...) cuvântul "ţigan" are o accepţiune doar peiorativă, nici pe departe etnică. De aici preferinţa acestora pentru formula 'rom' şi nu formula "ţigan". (...) Dacă pe acest din urmă termen oamenii care fac parte din minoritate îl înţeleg ca peiorativ, respectul ne cere să nu-l folosim, aşa cum nouă înşine nu ne-ar face plăcere să fim numiţi prin termeni care sunt asociaţi cu formule peiorative", a susţinut Cristian Pârvulescu.

În studiu, la întrebarea "Cum spuneţi ţigan sau rom?", 84% au răspuns "ţigan", iar 13% "rom". Cât îi priveşti pe locuitorii Germaniei, repondenţii au răspuns în proporţie de 61% "neamţ" şi 34% "german". În cazul locuitorilor din Ungaria, repondenţi au răspuns în proporţie de 59% "ungur" şi 34% "maghiar".

Sondajul a fost realizat de CCSB la comanda Asociaţiei "Pro Democraţia", în perioada 18-25 noiembrie 2010, pe un eşantion de 1.500 de persoane. Eroarea maximă este de +/- 3,1%.

Pro Democraţia, în parteneriat cu Agenţia Naţională pentru Romi, Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării şi ActiveWatch - Agenţia de Monitorizare a Presei, a organizat sâmbătă masa rotundă cu tema "Romii: între stereotipuri si bune practici. Rolul media în prezentarea problematicii romilor".