În rechizitoriul prin care compania Hexi Pharma și doi dintre directorii săi, Flori Dinu și Mihail Leva, au fost trimiși în judecată pentru 340 de înșelăciuni și fapte de participație improprie la zădărnicirea combaterii bolilor, se spune că s-au constituit părți civile – adică vor daune – 132 de unități medicale. Actul de sesizare a instanței nu le enumeră.

Tot în acest document se spune că persoanele fizice, pacienți, care au contactat boli nosocomiale din spitale care au folosit produse Hexi nu sunt acceptate ca părți civile, pentru că infectarea nu poate fi pusă exclusiv în sarcina dezinfectanților, ei fiind doar o componentă a unui întreg sistem care trebuie să o combată.

Senzațional în rechizitoriul Hexi Pharma. Folosind produsele Hexi, lucrătorii din 340 de spitale au participat, fără vinovăție, la răspândirea bolilor nosocomiale

 

Iată ce spun procurorii despre rolul jucat de firma care practic acaparase piața de dezinfectanți și rolul ei în starea generală de sănătate a populației:

” Produsele S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L. au fost, în perioada analizată, necorespunzătoare atât sub aspectul indicației din etichetă (și implicit din avizul Comisiei Naționale pentru Produse Biocide, de plasare pe piață a produsului) referitoare la concentrația de substanță activă, cât și sub aspectul eficienței biocide în conformitate cu standardele enumerate mai sus.

Rechizitoriul Hexi Pharma. Rolul jucat de inculpați în imperiul Hexi. Cât la sută dintre secretele imperiului a luat Dan Condrea în mormânt

 

Această combinație de factori a fost nefastă pentru sistemul sanitar din România, în condițiile în care menționarea în oferta comercială a S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L a unor concentrații ridicate de substanță activă, adeseori superioare produselor similare ale concurenței, au făcut posibilă preferarea de către factorii de decizie din spitale a achiziționării acestor produse în detrimentul altora. În acest mod, utilizarea în spitale, pe o perioadă îndelungată, a unor produse cu acțiune bactericidă, fungicidă, micobactericidă, virucidă, sporicidă și tuberculocidă îndoielnică a creat premisa proliferării acestor microorganisme. Pe cale de consecință, au fost asigurate condițiile dezvoltării rezistenței antimicrobiene, în contextul consumului exagerat și eronat de antibiotice din România, a se vedea Rapoartele din volumul nr. 734 (rezistență microbiană = capacitatea unui microorganism de a rezista acțiunii unui agent antimicrobian, ca urmare a unei adaptări a acestuia la mediu – de exemplu, capacitatea dezvoltată a unei bacterii de a rezista unui agent antibacterian -antibiotic).

 

Prezentul dosar nu deschide calea participării în cauză, în calitate de persoane vătămate sau părți civile, a unor persoane care au contractat infecții asociate asistenței medicale, și care au reușit să obțină confirmarea faptului că în unitatea sanitară în care au primit îngrijiri s-ar fi folosit produse S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L.

După cum s-a arătat mai sus, prevenirea și combaterea infecțiilor nosocomiale presupune un concurs de măsuri, iar această analiză nu este menită a demonstra o eventuală legătură de cauzalitate între utilizarea produselor S.C. HEXI PHARMA CO S.R.L. și apariția unei anumite infecții într-un spital.

În plus, microorganismele rezistente la antimicrobiene, inclusiv tipurile multirezistente, adesea responsabile de infecțiile asociate asistenței medicale, sunt responsabile și de infecții la pacienți din afara spitalelor și pot fi regăsite în flora bacteriană normală la indivizi sănătoși, la animale de companie și în mediul înconjurător.

Ceea ce se va demonstra în prezentul rechizitoriu, sub acest aspect, este faptul că acțiunile inculpaților au zădărnicit în fapt combaterea bolilor infectocontagioase, determinând, în participație improprie, nerespectarea măsurilor privitoare la prevenirea și combaterea acestora de către personalul unităților sanitare