Liderii comunităţii tătare din sudul Ucrainei avertizează Moscova că, dacă va anexa peninsula, riscă să declanşeze o insurecţie jihadistă.
Rusia riscă să se confrunte în Crimeea cu o insurgenţă islamistă de amploarea celei din Cecenia dacă va anexa peninsula din sudul Ucrainei, a avertizat ieri unul dintre liderii comunităţii tătare, al treilea grup etnic din regiune. Mustafa Jemilev, deputat în Parlamentul de la Kiev, a dezvăluit cotidianului britanic Financial Times că un grup de etnici tătari l-a abordat deja pentru a-l avertiza că sunt dispuşi să lupte cu forţele ruse care au ocupat Crimeea. "Avem islamişti, wahabiţi, salafişti, grupări care au luptat în Siria. Mi-au zis că duşmanii au intrat pe pământul nostru şi că sunt pregătiţi să îl apere", a declarat Jemilev. "Nu putem să îi oprim pe cei care vor să moară cu onoare", a adăugat deputatul tătar. Organizare pe forumuri Turcia a avertizat deja în legătură cu riscurile care decurg din izolarea unei comunităţi etnice precum cea a tătarilor, care reprezintă circa 12% din populaţia Crimeii. Reacţia a venit după ce parlamentul regional de la Simferopol a anunţat organizarea unui referendum pe 16 martie, în care populaţia locală să decidă dacă Crimeea rămâne parte integrantă a Ucrainei sau se va alătura Federaţiei Ruse. Şeful diplomaţiei de la Ankara, Ahmet Davutoglu, a atras atenţia că izolarea oricărui grup etnic din Crimeea ar putea duce la revolte în ţară, referindu-se la tătarii din peninsulă, cu care Turcia are importante legături etnice şi istorice. Căliţi în Siria Analiştii confirmă riscul deschiderii unui nou front islamist în sudul Ucrainei. Charles Lister, un specialist în Siria al Institutului Brookings din Doha, Qatar, a subliniat că pe forumurile frecventate de islamişti se discută deja despre invazia rusă din Crimeea. "Aceştia întreabă dacă evenimentele de aici ar justifica deschiderea unui nou front jihadist", a declarat acesta cotidianului britanic. Deşi în acest moment nu există informaţii concrete care să indice o orientare în masă a jihadiştilor către sudul Ucrainei, Lister a amintit că între tătarii din Crimeea şi reţele teroriste globale există multe legături. Astfel, mulţi tătari provenind din această zonă au luptat pe frontul sirian, împotriva regimului Bashar al-Assad, unul dintre aceştia, cu numele de război "Abu Khaled", fiind autorul unui atentat sinucigaş comis la Alep, anul trecut. Conştiente că există riscul unei revolte, forţele ruse din Crimeea încearcă să liniştească membrii comunităţii, în rândul căreia amintirile deportărilor din anii ’40 sunt încă vii. Liderii pro-ruşi de la Simferopol leau promis un post de vice-premier şi trei posturi de miniştri în guvernul regional. Tătarii privesc însă cu suspiciune astfel de oferte, conştienţi că oricând situaţia se poate schimba în defavoarea lor. Mulţi militanţi islamişti originari din Crimeea luptă în prezent pe frontul sirian, avertizează experţii Forţele armate ucrainene, puse în stare de luptă Armata ucraineană a fost ieri plasată în stare de luptă înaintea unor manevre militare menite să îi testeze capacitatea de reacţie, a anunţat Ministerul Apărării de la Kiev. "Pentru a verifica starea reală de pregătire şi capacitatea de luptă ale forţelor armate, la decizia comandantului suprem (preşedintele interimar Oleksandr Turcinov), acestea au fost plasate în stare de luptă. Conform planului, unităţi şi formaţiuni militare s-au deplasat spre poligoane pentru a participa la exerciţii", a declarat ministrul interimar al Apărării, Igor Teniuh. Manevrele au loc în contextul tensionat din Crimeea, unde forţele ruse au ocupat ieri noi poziţii. Tot ieri, au fost trase noi focuri de armă la o bază a marinei ucrainene, fără ca nimeni să fie însă rănit. Corlăţean, la Kiev Între timp, diplomaţii europeni încearcă să găsească o soluţie la criza ucraineană. Ieri, ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, s-a deplasat în capitala ucraineană unde s-a întâlnit cu conducerea interimară a ţării. Demnitarul român şi omologul său ucrainean, Andrii Deşciţa, au semnat un acord pe cinci ani de sporire a încrederii şi securităţii dintre cele două părţi, care reglementează, în special, organizarea exerciţiilor militare în apropierea frontierei comune. 139.000 de soldaţi are armata ucraineană, de aproape şase ori mai puţin decât armata rusă