International
EVZ CHIŞINĂU. În direct de la Simferopol, o blogheriţă pentru EVZ: "Respingerea ideii de unire cu Rusia este victoria noastră!"
Conflictele recente din Crimeea au arătat cât de instabilă e situaţia din regiune şi, mai ales, cât de periculoasă a fost politica sovietică de falsă înfrăţire a aşa-ziselor popoare ale URSS, la adăpostul căreia se încuraja rusificarea forţată, nu doar din punct de vedere filologic, dar şi al mentalităţii a populaţiilor din închisoarea ideologică bolşevică.
Totul a început când Consiliul Suprem din Crimeea, organul de stat central din regiunea autonomă din Ucraina, s-a întrunit, miercuri, într-o şedinţă extraordinară pentru a decide ce poziţie să ia în legătură cu schimbări politice recentele. La scurt timp, în apropiere de clădirea parlamentului din Simferopol s-au adunat două tabere: una formată din protestatari pro-ruşi care nu recunosc noua putere de la Kiev şi susţine apropierea de Rusia şi alta formată din tătari – populaţia băştinaşă din Crimeea, care se pronunţă pentru integritatea teritorială a ţării. Deşi iniţial se anunţa că la proteste participă în jur de 10.000 de oameni, sursele noastre aflate la faţa locului afirmă că nu erau mai mult de 6.000 de persoane în apropiere de clădirea parlamentului din Simferopol – pro-ruşi de câteva ori mai puţini decât tătari. În timpul protestelor au răsunat lozinci de tot felul. În timp ce protestatarii pro-ruşi scandau "Crimeea este Rusia", tătarii strigau "Aici nu e Rusia", "Trăiască Ucraina – slavă eroilor", dar şi "Allahu akbar!", tătarii crimeeni fiind de religie islamică. Chiar dacă protestele au început paşnic, ciocnirile violente nu au putut fi evitate. Militanţii pro-ruşi îşi manifestă dezacordul faţă de intenţia noii puteri de la Kiev de a reorienta politica ţării către Europa. Aceştia au arborat drapelul Rusiei pe clădirea parlamentului regiunii autonome steaguri ale Crimeei. Protestatarii au cerut un referendum asupra "statutului" regiunii. În acelaşi timp, tătarii din Crimeea, care nu-şi doresc separarea regiunii de Ucraina şi o eventuală unire cu Rusia, au cerut în mod ultimativ scoaterea drapelului rusesc arborat pe clădirea parlamentului. Aceştia au fost despărţiţi de manifestanţii pro-ruşi doar de un cordon de securitate. Oamenii au reuşit să se ia la bătaie şi au rupt de câteva ori cordonul de poliţişti, care cu greu făceau faţă situaţiei.
"Nu vrem cu Rusia!"
Nara Nariman, activist civic, blogger şi jurnalistă din Simferopol, Crimeea, prezentă la proteste, a declarat faptul că majoritatea protestatarilor au fost bărbaţi tineri, femeile aproape că nu au participat la protest. Jurnalista a mai menţionat că printre protestatari s-au numărat şi mulţi provocatori. "Coridorul viu a încercat să separe două tabere, dar au fost foarte mulţi provocatori, vorbitori de limbă rusă, care aţâţau spiritele de ambele părţi. Am auzit şi o explozie, dar victime, din câte am văzut, aceasta nu a produs. Prietenii mei au văzut protestatari pro-ruşi care aruncau cu pietre şi cocktailuri Molotov în direcţia tătarilor. Tensiunea a înregistrat cote maxime", a spus Nara Nariman. În acelaşi timp, ea afirmă că ceea ce îi determină pe băştinaşii din Crimeea să iasă în stradă este dorinţa de a avea o ţară integră din punct de vedere teritorial, în care se respectă drepturile şi libertăţile oamenilor. "Aceste proteste seamănă mai mult cu o luptă ce se dă între două ţări – Rusia şi Ucraina. Ne dorim ca regiunea Crimeea să rămână în componenţa Ucrainei, nu vrem să se unească cu Rusia", afirmă jurnalista. Ulterior, autorităţile din Crimeea au decis: Crimeea rămâne în componenţa Ucrainei. Tătarii au început să aplaude, să scandeze "Crimeea a câştigat". Toţi au început să vorbească despre toleranţă, despre faptul că toate deciziile trebuie să satisfacă interesele tuturor naţionalităţilor din Crimeea, în caz contrar parlamentul regional va fi dizolvat. Este mica noastră victorie", afirmă Nara Narinean.
Recomandările noastre
