Potrivit unui raport al Curţii de Conturi, în 2012 şi, parţial, în 2013, aproape 100.000 de români au ţepuit sistemul de ajutoare sociale încasând bani necuveniţi. Principalii abonaţi au fost benefi ciarii de venit minim garantat.

Românii sunt de două ori mai şmecheri faţă de ceilalţi europeni când vine vorba de fraudarea sistemului de ajutoare sociale. Astfel, în timp ce în celelalte ţări UE rata celor care încasează bani încălcând legea este de 5-7%, la noi, proporţia este de 12-13%. Un Raport al Curţii de Conturi, făcut public recent, arată că Ministerul Muncii a fost ţepuit cu peste 6 milioane de euro (27 de milioane de lei), bani care au fost încasaţi în mod necuvenit sub diverse forme de către beneficiarii de ajutoare sociale. Frauda, dovedită de verificările încrucişate Inexistenţa unui sistem informatic care să ajute la verificarea datelor declarate de beneficiari şi complicitatea autorităţilor locale au fost principalele motive pentru care banii publici s-au scurs în buzunarele unora. "În 2011 şi parte din 2012 nu aveam niciun sistem informatic de verificare a datelor pe care le primeam. De la jumătatea lui 2012, am încheiat protocoale cu diverse instituţii ale statului care aveau baze de date şi mă refer la ANAF, APIA, CNPAS, ANOFM, Registrul de evidenţă a persoanelor şi am început să facem verificări încrucişate", ne-a explicat mecanismul Adrian Toader, directorul general al Agenţiei Naţionale de Plăţi şi Inspecţie Socială (ANPIS). Aceste date comparative au arătat că o parte dintre beneficiarii ajutoarelor sociale încălcaseră legea cu voie sau în necunoştinţă de cauză. Potrivit lui Toader, au fost descoperite cazuri de mame care îşi falsificaseră adeverinţele de venit pentru a primi mai mulţi bani de la stat cu titlul de indemnizaţie de creştere a copilului în vârstă de până la doi ani, cazuri de copii decedaţi pentru care părinţii continuau să încaseze alocaţie, beneficiari care încasau Venit Minim Garantat (VMG), deşi nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege: "Nu spun că a fost o fraudă intenţionată. Mulţi nu cunosc pur şi simplu legea. Am găsit mame care în timp ce beneficiau de indemnizaţie de creştere a copilului au mai avut şi alte venituri şi a fost nevoie să sistăm plata şi să recuperăm banii". Întâi se dau bani şi apoi se fac verificările Raportul Curţii de Conturi arată că grosul fraudei au constituit-o însă beneficiarii de VMG care, mizând pe faptul că primăriile nu pot sau nu vor să verifice autenticitatea datelor declarate, au primit ajutoare sociale, deşi nu îndeplineau criteriile legale. "Noi suntem obligaţi prin lege ca în termen de 30 de zile de la depunerea cererii să-i punem în plată pe beneficiari. Apoi, verificăm şi dacă constatăm că primeşte un venit necuvenit blocăm dosarul şi facem demersuri pentru recuperarea sumei", a explicat Toader. Potrivit statisticii ANPIS, peste 30.000 de persoane au încasat în 2012 ajutoare sociale în mod necuvenit, alţi 43.393 de beneficiari se află acum în evidenţe pentru recuperarea datoriilor pe care le au faţă de Agenţie. Raportul mai arată că sumele recuperate de către cele 42 de agenţii teritoriale au reprezentat doar 40% din total. În 2012, Agenţia a pierdut prin prescriere datorii de 26.742 lei, la care se adaugă alţi 25.818 lei, în 2013. Raportul Curţii de Conturi în cifre Auditul a arătat că la nivelul agenţiilor teritoriale principalele deficiente au fost: ● 17 milioane de lei plată necuvenită Venit Minim Garantat (VMG) şi alocaţii de susţinere a familiei, ca urmare a nedeclarării de către beneficiari a tuturor veniturilor realizate; ● 4,09 milioane de lei indemnizaţii pentru creşterea copilului obţinute simultan cu venituri din salarii; ● 3,35 milioane lei VMG şi alocaţii pentru susţinerea familiei acordate unor persoane cu depozite mai mari de 3.000 lei; ● 1,59 milioane lei indemnizaţii de creştere a copilului ca urmare a falsificării adeverinţelor de venit; ● 395.000 lei din stimulente lunare de inserţie în condiţiile în care beneficiarii nu realizau venituri impozabile; ● 83.000 lei alocaţii pentru copii plătite după decesul minorilor.