Astăzi se împlinesc 100 de ani de la debutul Bătăliei de la Mărăști, una din principalele bătălii desfășurate pe teritoriul României în timpul Primului Război Mondial.

Un nume de legendă, alături de Mărășești și Oituz, trei borne ale României Mari. Trei coloane de jertfă ale visului național. Cu câteva ore înainte de începerea desfășurării marii ofensive, regele Ferdinand a trimis Armatei o telegramă. „Mult așteptata zi a sosit, când după luni de repaus și refacere, iarăși puteți arăta dușmanului vitejia strămoșească. Porniți la luptă cu brațul oțelit, cu inima sus, cu sufletul plin de dorul de biruință, purtați drapelele înainte. Alungați dușmanul din pământul strămoșesc, fiți plini de vitejie, plini de toate virtuțile ostășeșeti”.

În zorii lui 11 iulie, la ora 03.50 s-a dezlănțuit ofensiva română cu un entuziasm indescriptibil. Sadoveanu nota că: „Nu-i mai putea opri nimic. De mult așteptaseră ei ora asta. Făcuseră cel din urmă legământ cu inima lor și se duceau senini la jertfă. Veneau amenințători ca valurile neoprite”.

Ofensiva și victoria de la Mărăşti - practic deschide seria celor trei mari bătălii – Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz – este importantă pentru că după dezastrul din 1916-1917 trupele româno-ruse reuşesc să oprească ofensiva germano-austro-ungară ce urmărea scoaterea României din război şi pătrunderea în partea ucraineană a Rusiei.

La Mărăști, Armata Română a obținut o strălucită victorie, străpungând trupele inamice pe o adâncime de 20 de km, pe un front de 30 de km. lungime. Au fost eliberate 30 de localități și au fost capturați: 23 de ofițeri, 2.746 de soldați, 40 de tunuri, 30 de mortiere și 22 de mitraliere. E prima victorie pe frontul din Moldova. Candela speranței se reaprindea…

Acum 100 de ani, într-o vară la fel de călduroasă, 1.466 de soldați români (dintre care 37 ofiţeri) s-au cununat cu veșnicia, au plătit cu viața! Alții 3.052 au fost răniţi (73 de ofiţeri), iar 367 de dispăruţi.

În anul de grație 2017, Departamentul Centenar nu are niciun leu în buget. Doar vorbe și proiecte care mai de care mai fistichii. Administrația Fondului Cultural Național a găsit bani doar pentru 42 de proiecte editoriale. Au fost respinse – depunctate în mod jignitor și deliberat lucrări precum: „Pregătirea diplomatică a războiului României – Gheorghe A. Dabija, ediţie îngrijită de Vasile Popa şi Petre Otu, „Clerul ortodox bucovinean şi Unirea din 1918” de Alexandrina Cuţui, „Românii în Marele Război. Anul 1916. Documente, impresii, mărturii”, coordonator Petre Otu, „Războiul aerian deasupra României 1916–1919. Confruntarea cu aviaţia Puterilor Centrale, Rusiei Sovietice şi Ungariei Comuniste” de Valeriu Avram, „Elita militară românească în timpul lui Carol I (1866–1914)” de Dan Crîşmaru , „1916-1917. Armata română de la București la Mărășești” de Ion Giurcă etc!

Cine a primit finanțare? Vă dau doar două tiluri: „Arhitectura modernist-socialistă în România și Republica Moldova” și „Kányádi András: Az intertextualitás ösvényein”. Despre măgăriile anti-naționale de la AFCN am mai scris.

Aici:

http://evz.ro/sunt-cu-ochii-pevoi- mojicia-anti-nationala-amers- prea-departe.html Poate e momentul ca noul ministru al Culturii și identității naționale, domnul Lucian Romașcanu, să-i întrebe pe cei de la AFCN de ce identitatea națională este depunctată. Sigur nu vă doriți să rămâneți așa în istorie!