Evenimentul Zilei > Economie > În ultimii 12 ani s-au cheltuit aproximativ 15 miloane de euro pe kilometru. 10 miliarde de euro pentru numai 633 de kilometri de autostrăzi
În ultimii 12 ani s-au cheltuit aproximativ 15 miloane de euro pe kilometru. 10 miliarde de euro pentru numai 633 de kilometri de autostrăzi

În ultimii 12 ani s-au cheltuit aproximativ 15 miloane de euro pe kilometru. 10 miliarde de euro pentru numai 633 de kilometri de autostrăzi

Statul a cheltuit peste 45 de miliarde de lei pentru construcția de autostrăzi în perioada 2004-2016. S-au dat în folosință doar 633 de kilometri. Pentru perioada 1990- 2004, arhiva cu banii alocați nu poate fi accesată

Doar 633 de kilometri de autostradă s-au construit în ultimii 26 de ani. Așa au gestionat mai marii ţării banii alocaţi pentru infrastructură. Mai mult, reprezentanţii Companiei Naţionale de Administrare a Infrastructurii Rutiere S.A. (CNAIR), întrebaţi de ce există informații exacte privind banii cheltuiţi doar din 2004 și până în prezent, au dat un răspuns stupefiant: „Cine mai știe mai de dinainte!”. Cert este că banii alocaţi în ultimii 12 ani au fost cheltuiţi pentru drumuri construite la supra-preţ sau prost.


FOTO: În 2016 trebuiau inaugurați mai mulți km de autostradă. Din cauza lucrărilor proaste sau a întârzierilor, nu s-a tăiat nicio panglică



Concret, potrivit unui răspuns al CNAIR pentru „Evenimentul zilei”, sumele alocate companiei în perioada 2004 – noiembrie 2016 pentru construcţia de autostrăzi și drumuri naţionale este de 45,205 miliarde de lei. Cu acești bani se puteau construi aproximativ 1.800 de km de autostradă, dacă se respectau costurile standard pe km.

Zero kilometri

Anul trecut, șefii de la Drumuri nu au reușit să taie panglica pe niciun kilometru de autostradă .

„Fostul șef al CNAIR, Cătălin Homor, a înregistrat anul trecut zero km și a astupat o groapă de 200 m pe traseul autostrăzii Orăștie- Sibiu. Cei 15 km de autostradă între Lugoj-Deva, anunţaţi a se finaliza la sfârșitul anului trecut, drum care trebuia să fie gata în decembrie 2016, sunt trași de păr. Nu au putut fi inauguraţi pentru că juriștii CNAIR nu au aprobat recepţia. S-a anunţat, tot în decembrie 2016, s-ar inaugura alţi trei kilometri, la intrarea în București – de pe A3. Nici cei trei km de autostradă, lângă București, nu s-a deschis traficul. Mai este un ciot de lângă Cluj, e aproape gata, dar nu va putea fi folosit. Vorbim de Gilău –Nădășelu, acolo trebuie finalizat un pod”, a explicat fostul director de întreţinere din cadrul Companiei de Drumuri, Florin Dascălu. În opinia lui, s-au cheltuit multe milioane de euro pe autostrăzi muzeu.

2017, încă un an de eșecuri

Răzvan Cuc a anunţat că 2017 înseamnă încă puţin peste 90 km de autostradă deschiși traficului și că „nimeni nu mai stă în birou”.

Ionuţ Ciurea, director executiv al Asociaţiei Pro Infrastructură, spune că în 2017 vor fi gata doar 50 de km: 28 de kilometri pe autostrada Sebeș-Turda, loturile 3 și 4, și încă vreo 22 de kilometri pe autostrada Lugoj-Deva, lotul 3. De exemplu, cei aproape 9 kilometri de șosea rapidă dintre Gilău și Nădășelu vor fi gata în acest an, însă bucata de autostradă nu va putea fi folosită. Motivul? Nu se va lega de restul autostrăzii în lipsa viaductului peste Someș. Lucrările ar trebui să dureze 10 luni. Aceeași soartă ar putea-o avea și 10 kilometri din autostrada Câmpia Turzii – Târgu Mureș, dar și alţi 21 de kilometri din autostrada Lugoj – Deva.

Au băgat autostrada lui Ceaușescu la realizări pe 2004

Potrivit răspunsului dat de către Companie, în 2004 s-ar fi dat în operare 193 de kilometri de autostradă: 96 de kilometri- București-Pitești, 26,5- București-Fundulea, 29,2- Fundulea-Leliu și 41,6 kilometri- Lehliu Drajna.

Numai că, cei 96 de kilometri nu sunt realizare post-decembristă. Autostrada București- Pitești a fost construită de către Nicolae Ceaușescu. În anul 1967, pe 4 februarie, a început construcţia primei autostrăzi din România, autostrada București-Pitești. Aceasta a fost dată în folosinţă în anul 1973, cu noi segmente adăugate în 2007, 2010 și 2011.

România trebuia să aibă 3.200 de kilometri de autostradă

România ar fi trebuit să aibă în prezent circa 3.200 kilometri de autostradă, în loc de aproximativ 731 de kilometri, cât are în prezent. În perioada 1967 – 1969, Institutul de Proiectări în Transporturi (IPTANA) a realizat primul studiu dedicat construirii în perspectivă a unei rețele de autostrăzi. Studiul nu a fost urmat până la capăt deși, pe baza lui, au fost începute, după anii '90, lucrările la Autostrada București – Cernavodă, nici azi terminată, și a fost elaborat studiul pentru Autostrada București – Ploiești, din care s-au inspirat în mare măsură proiectanţii actualei autostrăzi București – Ploiești. De asemenea, IPTANA previziona în 1969 și realizarea Autostrăzii Ardeal, actuala Autostradă Transilvania.

„Cine mai știe ce a fost în 14 ani!”

După ce EVZ a primit răspunsul Companiei de Drumuri, care ne-a furnizat date financiare doar pentru perioada 2004-2016, deși noi am cerut pentru perioada 1990- 2016, reporterii au revenit cu întrebări.

Reprezentanţii CNAIR au dat o explicaţie halucinantă: nu este bază electronică pentru perioada de dinainte de 2004. „Nu există electronic și cine stă să caute în arhivă. Unele programe nici nu se mai derulează, iar mulți angajați de la acea vreme nu mai lucrează la noi”, a fost explicația dată. Am insistat că ar trebui să existe o centralizare a banilor daţi pentru drumuri naţionale și autostrăzi în ultimii 26 de ani. Din nou am primit un răspuns stupefiant: „Nu avem așa ceva”.

De la 40 de salariați, la 600

Dacă până în 1990, Compania de Drumuri avea 40 de salariaţi și doi directori, în prezent s-a ajuns la peste 600 de funcţionari la CNAIR și 17 directori.

Potrivit unui răspuns al CNAIR, pentru EVZ, Compania de Drumuri a avut 18 directori generali de la Revoluţie și până în prezent. În anii comunismului, dar și în primii ani de la Revoluţie, instituţia nu organiza licitaţii, iar unele lucrări le făcea cu proprii angajaţi și cu propriile utilaje. Asta, chiar dacă numărul angajaţiilor era mult mai mic ca în prezent.

„În regie proprie se realizau economii serioase. Sunt lucrări pe care și acum CNADNR ar putea să le facă singură, cum ar fi sensurile giratorii sau unele lărgiri de drumuri naţionale. De exemplu, Compania, care în 1990 avea 40 de angajaţi, a lărgit drumul DN2, Urziceni-Constanţa, în regie proprie”, au povestit angajaţi vechi din Compania de Drumuri.

Astuparea unei gropi, singura lucrare în regie proprie

Numai că, odată cu mărirea numărului de angajaţi, a scăzut numărul proiectelor făcute în regie proprie, ajungând ca nici măcar un drum să nu mai fie construit sau reabilitat de Companie. Nici directorii generali care au condus instituţia nu au rezistat prea mult la cârma instituţiei.

O premieră din 1990 până astăzi o reprezintă astuparea gropii, de nici 200 m, de pe autostrada Orăștie-Sibiu, porţiune ce a fost demolată în toamna anului 2015.

„Din 2000 până în 2016, deci în 16 ani, au fost 18 directori generali, în medie un director general pe an. Din 2004 până în 2016 s-au construit 636,74 km autostrăzi, deci în medie 39,8 km/an, în timp ce media europeană la o populație de 18 milioane locuitori este de 100 de km(OUG 55/2016)”, a creionat fostul director de întreţinere a drumurilor managementul CNAIR, Florin Dascălu.

Raport CIA: Ipoteza de ce nu avem autostrăzi

În cadrul dezvăluirilor făcute de Sebastian Ghiţă prin înregistrările difuzate de România TV, acesta a vorbit și de faptul că SRI s-ar fi opus, permanent, construirii unei infrastructuri care să lege Transilvania de Muntenia sau Moldova. Declasificarea unor documente recente ale CIA confirmă teoriile în cauză. Este vorba de temerea NATO, a Occidentului în ansamblu, că asemenea autostrăzi ar facilita accesul tancurilor rusești spre Vest, în cazul unui conflict militar. În absența lor, blindatele Moscovei s-ar vedea blocate de arcul Carpaților, stavilă naturală în calea năvălitorilor. Mai exact, este vorba despre un paragraf interesant dintr-un document recent declasificat de CIA, care analiza România comunistă de la jumătatea anilor '80, intitulat „Perspectivele lui Ceaușescu”.


FOTO: Americanii de la Bechtel au fost contractaţi să construiască autostrada Transilvania, 415 kilometri. 1,4 miliarde de euro pentru doar 52 km au încasat americanii. Ulterior, contractul a fost reziliat.



Informaţiile publicate de evz.ro pot fi preluate de alte publicaţii online doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea sursei cu link activ. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor.
Publicat in categoriile: Economie
Ne puteți urmări și pe pagina noastră de Facebook sau pe Google News
Accesează: