Anul 2022 va fi unul ce ar putea să fie marcat de foarte multe crize. La nivel mondial, cea mai mare problemă rămâne pandemia de coronavirus.
2021 este anul în care țările bogate au început să se elibereze de presiunea provocată de criza COVID-19. Cu provocările actuale în materie de vaccinare în mare parte a lumii și cu apariția îngrijorătoare a variantei Omicron, alături de blocajele de aprovizionare, plus inflația și datoriile în creștere, pandemia continuă să exercite o presiune și o atracție necruțătoare asupra unei lumi asediate.
Care sunt marile amenințări mondiale din anul 2022
În tot acest timp, problemele geopolitice cu care lumea se lupta înainte de COVID - de la tensiunile în spirală dintre Occident și China și Rusia până la lipsa de acțiune internațională pentru a contracara schimbările climatice - nu au dispărut. Dimpotrivă. Iată care sunt cele mai tensionate situații la nivel mondial. Prima vizează tot pandemia, nu un conflict armat, conform atlanticcouncil.org.
- Lipsa vaccinării împotriva COVID-19 în țările în curs de dezvoltare declanșează noi variante care sunt potențial mai contagioase și mai letale. În Africa, doar 12% din populație a primit cel puțin o doză până în decembrie. Țările dezvoltate au eșuat în mare măsură în a-și proteja omologii mai slabi și mai săraci. Coaliția globală de vaccinare COVAX, de exemplu, a distribuit doar 400 de milioane de doze, cu mult sub obiectivul inițial de 1,9 miliarde de doze pentru 2021. În ritmul actual, populațiile africane nu vor fi vaccinate în mare parte decât cândva în 2023 sau mai târziu, ceea ce va duce probabil la o scădere economică și la instabilitate politică.
- Rusia atacă Ucraina. Există un mare risc în privința unui conflict armat între Rusia și Ucraina. Vladimir Putin, liderul de la Kremlin, vede în țara vecină „o afacere neterminată”.
Afganistanul este la un pas să se prăbușească
3. În timp ce China atinge vârful, economia sa se clatină - provocând perturbări la nivel mondial. Cu toate temerile legate de o Chină în ascensiune, slăbiciunea acesteia ar putea reprezenta cel mai mare risc. Represiunea președintelui Xi Jinping, mai întâi asupra sectorului tehnologic și acum asupra sectorului imobiliar, care reprezintă aproximativ 29% din economia chineză, evidențiază fragilitatea sistemului economic al țării.
4. Afganistanul se prăbușește, iar Statele Unite sunt influențate de această criză. Țara trece printr-o criză umanitară fără precedent, iar în 2022 se profilează o posibilă prăbușire a statului. Potrivit Programului Alimentar Mondial al Organizației Națiunilor Unite (PAM), 23 de milioane de afgani se confruntau cu o foamete iminentă chiar înainte de începerea iernii - care se anunță a fi grea. Este dificil pentru Banca Mondială și pentru alte agenții de dezvoltare să îi ajute direct pe afgani din cauza sistemului haotic de plăți al țării și a interdicțiilor internaționale de a ajuta talibanii.
5. Țările în curs de dezvoltare se confruntă cu probleme economice mai grave și cu instabilitate politică. A doua cea mai mare victimă a COVID-19 - după cele peste cinci milioane de persoane care au murit din cauza acesteia - este clasa de mijloc la nivel mondial. Pew Research Center estimează că recesiunea provocată de pandemie a lăsat 131 de milioane de oameni în sărăcie. Chiar și cei care au reușit să se agațe de clasa de mijloc în țările în curs de dezvoltare sunt pe cale să se confrunte cu o nesiguranță economică în spirală din cauza efectelor politice și economice ale pandemiei, care vor continua să se extindă pentru o perioadă de timp în multe dintre aceste țări.
Un subiect foarte sensibil: prețul petrolului
6. Petrolul depășește 100 de dolari pe baril. Predicția ciclurilor de boom/bust pe piața petrolului este întotdeauna riscantă. Există previziuni contradictorii, Agenția americană pentru informații în domeniul energiei a prevăzut o scădere de la un preț de 84 de dolari pe baril de petrol Brent în această toamnă la 66 de dolari pe baril până în această perioadă a anului viitor. În timp ce mulți analiști din sectorul privat și fonduri speculative pariază pe o creștere prelungită a prețului.
7. Lumea nu reușește să își atingă obiectivele climatice de la summitul neconcludent de la Glasgow. Emisiile globale de dioxid de carbon au crescut cu 60% de la semnarea Protocolului de la Kyoto în 1997, iar acordul privind schimbările climatice de la cea de-a 26-a Conferință a părților ONU (COP26) de la Glasgow din acest an nu reduce îngrijorările legate de riscurile de accelerare a schimbărilor climatice sau de probabilitatea de a atinge obiectivul de a reduce creșterea temperaturii medii la mai puțin de 2 grade Celsius peste nivelurile preindustriale.
8. Insecuritatea alimentară se înrăutățește, impulsionată de COVID-19, de schimbările climatice și de conflicte. Trăim o combinație de pandemie, vreme extremă și conflicte violente, care alimentează insecuritatea alimentară. Cincisprezece milioane de persoane în plus sunt acum expuse riscului de a muri de foame în raport cu cele de dinainte de începerea pandemiei în 2019, potrivit Programului alimentar mondial. În noiembrie, PAM a avertizat că patruzeci și cinci de milioane de persoane se află în pragul foametei în patruzeci și trei de țări, costurile mai mari ale alimentelor și ale transportului punând la grea încercare bugetele familiilor și ale organizațiilor umanitare deopotrivă. Unul dintre principalii factori care au determinat creșterea din acest an a fost catastrofa umanitară din Afganistan, care găzduiește acum cea mai gravă criză alimentară din lume.
Se erodează democrația în America
9. Eforturile occidentale de relansare a acordului nuclear cu Iranul eșuează. Guvernul iranian a cerut tot mai mult Statelor Unite să reducă sancțiunile și să ofere asigurări înainte ca Teheranul să accepte un nou acord de limitare a programului său nuclear, chiar dacă regimul își intensifică eforturile de îmbogățire nucleară. Atacurile cibernetice israeliene asupra instalațiilor nucleare iraniene - și răspunsul Iranului la aceste activități - se intensifică.
10. Democrația în Statele Unite ale Americii continuă să decadă. Anul viitor se anunță a fi unul în care democrația americană se va eroda semnificativ. Raportul Freedom House pentru anul 2021, care a documentat o retragere democratică la nivel mondial, a evidențiat un declin de 11 puncte în scorul de libertate pentru Statele Unite în ultimul deceniu - plasând țara printre cele aproximativ două duzini de națiuni cu cele mai mari scăderi în această perioadă.