Tensiunile, haosul și luptele de stradă au reizbucnit în Caracas după ce un grup de militari s-a raliat liderului opoziției, Juan Guaido, în timp ce guvernul a denunțat o lovitură de stat. Reacțiile SUA și ale Rusiei nu s-au lăsat așteptate.
Guaido a luat o măsură îndrăzneață pentru a-și relansa lupta pentru cucerirea puterii. Marți, a ieșit în stradă cerându-le militarilor să se revolte împotriva regimului președintelui Nicolas Maduro. Surprinzător, șeful poliției secrete venezuelene (SEBIN), Manuel Ricardo Cristopher Figuera, a declarat, într-o scrisoare adresată națiunii, că a fost mereu fidel lui Maduro, dar că acum este timpul „reconstruirii țării”. Corupția, a declarat Figuera, a devenit atât de răspândită încât „numeroși înalți funcționari o practică ca un sport”. Autenticitatea acestei scrisori care a circulat în socialmedia a fost confirmată de către un înalt responsabil american, notează Daily Mail. Secretarul american de Stat, Mike Pompeo, a declarat că Nicolas Maduro intenționa să fugă în Cuba, un avion fiind deja pregătit în acest sens, după apelul lansat de Guaido militarilor. Și că Maduro a renunțat la planul său în urma intervenției Rusiei, care a indicat că „trebuie să rămână”. Administrația Trump s-a declarat marți în favoarea eforturilor opoziției venezuelene de a declanșa o revoltă militară împotriva lui Maduro.
Lupte de stradă, oameni călcați de blindate
Guvernul a dat asigurări că situația este „sub control” dar confruntările violente continuau în Cacaras. Baraje rutiere, gaze lacrimogene, focuri de armă: situația era confuză, marți seara, în capitala Venezuelei. Cel puțin 69 de persoane au fost rănite în cursul manifestațiilor de susținere a grupului de militari pro Guaido. Evenimentele dramatice au început marți dimineață, când Guaido, înconjurat de zeci de militari ai gărzii naționale și de vehicule blindate anti-manifestanți, a difuzat un material video filmat în apropiere de baza aeriană din La Carlota, nu departe de Caracas. Guaido le-a cerut venezuelenilor să „coboare în stradă” în cadrul a ceea ce opoziția a numit „operațiunea Libertatea”. Guaido a afirmat că Maduro a pierdut susținerea armatei în timp ce acesta din urmă a declarat că a vorbit cu ofițerii care l-ar fi asigurat de „totala lor loialitate”. În jurul bazei La Carlota au izbucnit violente confruntări între forțele de ordine fidele lui Maduro și cei 3000 de manifestanți pro Guaido, potrivit AFP. Un vehicul blindat s-a năpustit asupa unui grup de manifestanți ai opoziției, lăsând câțiva răniți pe caldarâm. „Acum este momentul, cele 24 de state ale țării s-au angajat pe același drum. Nu mai este cale de întoarcere, viitorul ne aparține: poporul și armata, uniți contra uzurpării”, a declarat Guaido pe Twitter. „Facem parte din popor și suntem obosiți de această dictatură”, a declarat pentru AFP unul din militari insurgenți. Numărul acestor militari nu este deocamdată deplin cunoscut. Manifestații au avut loc și la Maracaibo, San Cristobal, Barquisimeto (vest) și la Valencia (nord).
SUA: Vayan con dios! #Freevenezuela
Presa braziliană relatează că cel puțin 25 de militari venezueleni loiali lui Guaido au cerut, marți, azil, în fața ambasadei Braziliei la Caracas. Președintele brazilian Jair Bolsonaro și-a reiterat în aceeași zi susținerea pentru „tranziția democratică în curs” din Venezuela. „V-a sunat ceasul. Este ultima voastră șansă”, a avertizat pe Twitter John Bolton, consilier de securitate al lui Donald Trump, la adresa ministrului venezuelean al Apărării, Vladimir Padrino, șefului gărzii prezidențiale. Ivan Hernandez, și președintelui Curții Supreme, Maikel Moreno. Clamând că evenimentele în curs nu sunt „în nici un caz o lovitură de stat”, pentru că SUA și numeroase alte țări îl recunosc pe Juan Guaido ce președinte legitim al Venezuelei, Bolton a avertizat că „toate opțiunile sunt pe masă”, fără a oferi precizări, Și avertizând că , dacă Maduro ar folosi violența contra civililor în scopul anulării rebeliunii, ar face o „mare greșeală”. SUA „sunt de partea poporului venezuelean”, a dat asigurări și Trump, în timp ce vicepreședintele Mike Pence a scris pe Twitter: „America va rămâne alături de voi până când libertatea și democrația vor fi restaurate. Vayan con dios! #Freevenezuela”.
Socialistul Maduro și realitatea falimentului
Începând cu 23 ianuarie, Venezuela se confruntă cu cea mai gravă criză din istoria sa, cu o economie și monedă care mai există doar teoretic, pe fondul disputei dintre cei doi „președinți”. Pe de-o parte, deputatul de centru dreapta Juan Guaido, recunoscut ca președinte interimar de 50 de țări, între care SUA, pe de altă parte, șeful statului în exercițiu, socialistul Nicolas Maduro, susținut de Rusia și de China. Maduro a fost reales în iulie 2017, în cadrul unui scrutin care nu a fost recunoscut de UE și de SUA. Aproximativ trei milioane de venezueleni au fugit din țară, din 2015, în fața penuriei de hrană și de medicamente, potrivit ONU. Trezoreria americană a instaurat sancțiuni financiare regimului lui Maduro, pe care-l califică „ilegitim”. Ultima: embargoul american pe petrolul venezuelean, intrat în vigoare duminică.
Reacții internaționale
În fața accelerării evenimentelor, Moscova a reacționat: „Opoziția radicală din Venezuela a recurs încă o dată la o confruntare prin forță”, apelând la negocieri pentru a evita evenimente sângeroase. Uniunea Europeană a făcut un apel la „cea mai mare reținere”, subliniind că „nu poate exista decât o soluție politică, pașnică și democratică”, într-un comunicat al șefei diplomației europene, Federica Mogherini. Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a cerut „tuturor părților să evite recursul la violență”, în timp ce Grupul de la Lima (alcătuit din 13 țări latino-americane și Canada) a anunțat ieri o reuniune de urgență. Aliații lui Maduro, precum Cuba, Bolivia și Turcia, au respins „mișcarea pucistă” și condamnat „tentativa de lovitură de stat”.