La două zile după șocul NU-ului zdrobitor al grecilor la referendum, un adevărat vot de blam pentru diriguitorii Zonei Euro, aceștia se reunesc din nou marți, la Bruxelles, într-un summit extraordinar. O ultimă șansă pentru a găsi o soluție de salvare a unei Grecii în moarte clinică.

În ajunul acestei întâlniri cruciale, Germania și Franța s-au chinuit să mascheze divergențele de abordare a dosarului elen și să prezinte o poziție comună. După discuțiile de luni de la Paris, François Hollande și Angela Merkel și-au dorit să demonstreze o anumită unitate în mesajul lor către Atena.

Cancelara a apreciat că este „urgent” să se obțină de la guvernul grec „propuneri foarte precise”, în timp ce președintele francez a cerut „propuneri serioase”. Însă Hollande, fidel poziției conciliante a Franței, a repetat că ușa rămâne „deschisă” negocierilor și a insistat pe ideea de „solidaritate”.

Merkel a estimat că ultima propunere a creditorilor Greciei (Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar Internațional) era „generoasă”. Or, exact această versiune a fost respinsă la referendum.

Cancelara a subliniat că trebuie ținut seama și de „celelalte 18 țări din Zona Euro”, dintre care multe sunt ostile campaniei anti-austeritate a Syriza.

Băncile din Grecia sunt închise până miercuri

În același timp, noul ministru grec de Finanțe, Euclide Tsakalotos, declara că grecii merită „mai mult” decât ultima ofertă în vigoare a creditorilor și că nu își dorea o soluție „neviabilă”. Deși mai sobru decât predecesorul său, el a arătat că păstrează aceeași linie dură cu Yanis Varoufakis, a cărui demisie a dat speranță europenilor într-un dialog mai calm.

Summit-ul excepțional de la Bruxelles al Zonei Euro este programat să înceapă la ora locală 18.00 (19.00, ora Bucureștiului). El va fi precedat de o reuniune a miniștrilor de Finanțe, de la ora 11.00 (12.00, ora Bucureștiului), care trebuie să discute consecințele respingerii prin referendum a planului creditorilor și de oportunitatea unui al treilea plan de salvare pentru Grecia.

De partea sa, Alexis Tsipras a încercat să-și consolideze poziția, convocându-i pe șefii partidelor de opoziție, care au emis un comunicat comun de sprijin al guvernului în negocierile cu creditorii.

Băncile grecești vor rămâne închise cel puțin până miercuri, iar măsurile de control al capitalurilor vor fi menținute. Această stare de urgenă financiară împiedică un faliment imediat, dar agravează din zi în zi asfixia economiei.

Luni seara, o sursă din guvernul grec a declarat că Alexis Tsipras i-a spus președintelui Băncii Centrale Europene, Mario Draghi, că băncile grecești, închise pentru a-și împiedica clienții să-și golească conturile, ar trebui redeschise cu ajutorul BCE.

Axa Washington - Paris - Atena

Statele Unite i-a îndemnat luni pe responsabilii europeni și pe cei greci să găsească un compromis. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Josh Earnest, a adresat un apel părților „să cadă de acord asupra unui ansamblu de reforme și a unei finanțări care să permită Greciei să revină pe calea unei gestionări durabile a datoriei sale, dar și să permită o creștere economică”.

Iar președintele Barack Obama a discutat luni seara la telefon cu François Hollande pe tema crizei grecești. Cei doi lideri au evocat „importanța de a găsi calea de urmat pentru a permite Greciei să-și reia reformele și să revină la creștere economică (...) în interiorul Eurozonei”.

Casa Albă, Franța, dar și Fondul Monetar Internațional (care are sediul la Washington și este condus de o franțuzoaică), pledează pentru măsuri mai flexibile (inclusib restructurarea datoriei), în vreme ce Germania nu abdică de la principiul austerității, pe care vrea să-l impună Greciei. Chiar cu riscul, evocat adeseori de Berlin, al ieșirii Greciei din Zona Euro.

De altfel, Tsiras a vorbit și cu directoarea generală a FMI, Christine Lagarde, despre „necesitatea de a găsi o soluție viabilă” pentru economia greacă.

FMI a contribuit la ridicarea tensiunii dintre Atena și creditori dând publicității săptămâna trecută, înainte de referendum, a unui raport care arăta că măsurile de austeritate propuse nu sunt sustenabile, și propunea restructurarea datoriei Greciei și un termen de grație de zece ani. Practic, o confirmare a poziției premierului Tsipras.