Adolescenții de azi duc lupte grele, de ordin psihologic. Noua generație este din ce în ce mai captivă lumii tehnologiei, a viciilor și a depresiilor. Cele mai recente studii arată că în România, în ultimii 10 ani, s-a înregistrat o creștere alarmantă a obiceiurilor nocive, a dependențelor patologice. Vorbim de țigări, alcool, droguri sau chiar internet, îndeletniciri care subjugă tot mai mulți tineri români.

De aici a plecat și succesul cărții pentru adolescenți „Flori în păr” scrisă de o tânără în urmă cu doi ani, care a reușit să adune într-un roman, toate viciile noii generații, împachetate într-o poveste intrigantă.

Iulia Ioniță are acum 20 de ani și este autoarea a trei cărți. Prima însă, „Flori în păr”, scrisă la numai 18 ani, a fost deja răsfoită de sute de adolescenți români și, recent, a devenit internațională. În iunie 2018, romanul a fost tradus în Germană („Blumen im Haar”), pentru piața din Germania, dar și Austria și Elveția. Ei bine, subiectul cărții este cât se poate de controversat.

„Un fel de „good girl gone rockstar”(n.r. fata bună care o ia razna), cu droguri, alcool și sex, boli mintale, mafioți, tatuaje și turnee, totul într-o societate închisă, un regim totalitar cu reguli scrise, ce, de asemenea, a scos și oameni cu multe probleme, frustrări și chiar infractori. Aproape șase ani din viața cântăreței Amy Evans sunt descriși în cele 561 de pagini, totul începând cu ziua ei de naștere, la paisprezece ani”, ne mărturisește autoarea.

 

Metehnele adolescenților, subiect de carte

Iulia Ioniță, și ea adolescentă la rândul ei, spune că nu i-a fost ușor să scrie această carte. Deși avea inspirația și personajele în minte, a trebuit să se documenteze despre partea vicioasă a poveștii, astfel încât să poată reda prin cuvinte, efectele narcoticelor asupra eroilor ei. Așa a ajuns să scrie, de fapt, despre adevăratele vicii ale „Generației 2000 din România”, generația ei.

„Am subliniat dependența de droguri, alcool, tutun, chiar și pe fondul unor traume, în societatea în care nu e normal să mergi la terapie sau nu știi în cine poți avea încredere. Dacă o fac pentru a uita de ei sau doar pentru a se distra, rămâne la opinia cititorului. Amy, personajul meu, este unul emotiv, imatur, impulsiv, pe care poți să îl iubești sau să îl urăști. Suferă din dragoste, o dragoste pe care o simte puțin mai ciudat și la care nu știe exact cum să reacționeze, iar, într-un anumit punct, realizează și trebuie să decidă: își poate lua viața de la capăt?”, ne dezvăluie Iulia.

Deși este ficțională, cartea tinerei reflectă cu fidelitate ceea ce se întâmplă și în realitate în rândurile adolescenților. Protagoniștii consumă droguri, alcool etc, unii ajung să aibă copii, alții sfârșesc tragic... Aceste motive, altoite pe ideea că acești adolescenți reprezintă sau ar trebui să reprezinte viitorul unei nații, ne-au determinat să tratăm serios acest subiect. Am apelat, așadar, la specialiști - un psiholog, un medic dermatolog, un polițist anti-drog , dar și la statisticile oficiale legate de viciile tinerilor.

Părerea psihologului

Viciile, oricare ar fi natura lor, că vorbim de droguri, alcool, fumat, tulburări alimentare sau dependența de calculator, au în spate, de cele mai multe ori, probleme de ordin psihologic.

Psihologul Adina Moraru a explicat, pentru Evenimentul Zilei, de ce se refugiază tinerii în obiceiuri periculoase și care sunt riscurile la care se supun.

„Dependența este boala sufletului, a golului interior. Este o sinucidere lentă prin autodistrugere. Conduce spre înstrăinare și alienare”, explică psihologul.

 

Cauze:

1.Educația din familie-familii dezmembrate (divorț, deces), părinți plecați la muncă în alte zone, educația părinților sub medie.

2.Educația în școlilipsa de investiții în școli, în laboratoare, în cursuri și programe de dezvoltare personală a profesorilor și elevilor, lipsa cercurilor școlare pentru atragerea copiiilor către domenii de interes, lipsa testării elevilor pentru determinarea abilităților școlare și extrașcolare urmată de implicarea în aprofundarea acestor domenii.

3.Lipsa supravegherii și lipsa implicării adolescenților în activități profesionale și culturale comune cu părinții.

4.integrarea în grupuri toxice (jocuri de noroc, jocuri în grupuri, cluburi, baruri).

5.lipsa afecțiunii părintești și atracția către grupuri de adolescenți care substituie afecțiunea, care promovează libertatea, independența, dorința de epata, de a se comporta ca adulții, fără a realiză consecințele.

6.În copilărie abuz verbal, fizic, intelectual, religios, sexual,incestul, anturajul.

 

Tragica realitatea, în cifre ragica realitatea, în cifre

Datele centralizate de specialiști arată că 9 din 10 elevi au băut alcool cel puţin o dată, iar unii chiar s-au drogat. Iar fumatul are o incidență și mai mare: mai mult de jumătate dintre tineri se apucă de fumat înainte să devină majori.

Potrivit Agenţiei Naţionale Antidrog (ANA), în ţara noastră sunt înregistraţi peste 200.000 de consumatori de substanţe psihotrope interzise, iar un recent raport al Centrului Internaţional Antidrog şi pentru Drepturile Omului (CIADO) arată că în jurul de 11% dintre adolescenţii din România au încercat măcar o dată o formă de drog.

Cel mai tânăr consumator de substanțe interzise a ajuns la spital în 2015 la Galaţi, la doar zece ani, iar potrivit medicilor acesta ar fi fumat, în drumul de la şcoală spre casă, dintr-o ţigară din categoria etnobotanicelor.

 

Tot mai mulți tineri devin consumă alcool

România stă foarte prost în statistici și la consumul de alcool. Din 2009, până în 2016, numărul consumatorilor adolescenți a crescut cu 20%. „Suntem departe de media europeană. Stăm foarte prost la consumul de alcool şi la utilizarea mijloacelor de contracepţie, adică la prevalenţa sarcinilor nedorite. Asta ne aduce alte probleme legate de prematuritate, de abandon în spitale a copiilor născuţi nedoriţi”, a declarat ministrul Sănătăţii Sorina Pintea, în cadrul unei conferințe.

 

Drogurile, la nivel mondial

La nivel mondial, se estimează că 247 de milioane de persoane, sau una din 20 de persoane cu vârste cuprinse între 15 şi 64 de ani, au consumat cel puţin un drog ilegal, în anul 2014.

Amploarea problemei drogurilor la nivel mondial devine mai evidentă atunci când se ia în considerare faptul că mai mult de unul din 10 utilizatori de droguri devine dependent. Cu alte cuvinte, aproximativ 27 de milioane de oameni din lume sunt dependenți de substanțe interzise. Aproape jumătate din aceşti consumatori problematici de droguri îşi injectează drogurile şi 14% din cei care îşi injectează droguri sunt infectaţi cu HIV, în anul 2014.

 

La Poliție, din lac în puț

Am mers mai departe și am discutat și cu un polițist din cadrul serviciului Anti-drog, care ne-a explicat cum părinții, din disperare, crezând că își salvează copiii, ajung să le creeze probleme cu legea.

„Au fost cazuri în care părinții, pentru a-și speria copiii, veneau împreună cu ei la poliție să le spună polițiștilor că ai lor copii sunt consumatori de droguri (iarbă în majoritatea cazurilor, asta e de departe drogul cel mai frecvent consumat în rândul tinerilor), însă, majoritatea rămân la stadiul consumului ocazional. Ba, mai mult de atât, au fost și câteva cazuri în care părinții au găsit drogurile( cannabis) copiilor în ghiozdan, camera personală etc și au venit însoțiți de copii pentru a povesti isprava polițiștilor și în același timp pentru a preda și drogurie găsite, organelor de poliție, neștiind că în acel moment tocmai le făcuseră un mare rău dpdv juridic.

 

Dosare penale la vârste fragede

Copiii acestora tocmai deveniseră suspecți pentru săvârșirea infracțiunii de deținere de droguri de risc în vederea consumului propriu și urmau să fie cercetați în cadrul unui nou dosar penal astfel creat. Periodic se fac și instructaje cu elevii, la cererea directorilor de licee, dar evident că ele nu pot fi suficiente și ar trebuie întărite de campanii puternice în acest sens (media etc)” , ne-a explicat sub anonimat un polițist de la brigada Antidrog.

 

Dependența de calculator

„La calculator stau adesea cei care sunt mai puțin sociabili, introvertiții, cei care nu au prieteni în viață reală.

Dependența de tehnologie, în general, îi ține departe de lumea reală. Pe lângă avantaje, tehnologia aduce și efecte negative precum dependența, înstrăinare” explică, în continuare, psihologul.

 

Riscuri

Pe termen lung, s-a observat creșterea diagnosticelor de tulburări de personalitate, de aceea majoritatea tinerilor au diagnostic borderline. „Pentru că e neglijată latura învățării gestionarii emoțiilor și vor prea mult și cât mai repede dacă se poate acum! Merg în viață cu viteză a 5-a! Sunt absenți de la propria lor viață și trăiesc într-o lume deformată, paralelă cu a oamenilor fără adicții. Acolo ei trăiesc o realitate deformată în care se văd dotați cu tot ce i-a făcut să sufere în realitatea obișnuită. Și suferă și familiile acestora. Tinerii îngrijiți și iubiți în copilărie își păstrează legătura cu rădăcinile divine și își dezvoltă un simț al identității proprii croindu-și un drum în viață mai ușor în comparație cu copiii abuzați. Ei își dezvoltă încrederea în sine și se simt competenți în ceea ce întreprind”, explică psihologul.

 

Înțepături ferite de ochii lumii - opinia medicului dermatolog

Am apelat la un medic dermatolog care să ne explice cum arată situația din cabinetul său, unde tot mai des, sunt nevoiți să investigheze corpurile tinerilor, în căutarea semnelor de injectare. Din motive lesne de înțeles, vom păstra anonimatul medicului.

„Una dintre posibilele manifestări clinice ale consumului de substanțe stupefiante de mare risc este cea dermatologică. Firesc, părintele adolescentului observă și își duce copilul la un consult de specialitate. Vrând-nevrând, medicii dermatologi s-au deprins cu recunoașterea cauzelor acestor manifestări clinice, materializate în erupții pe piele. Următorul pas, caută să identifice modul de intrare a narcoticului în corp. De cele mai multe ori, acesta este prin injectare și, din ce în ce mai frecvent, în locuri cât mai puțin la vedere. Nu detaliem pentru că ar însemna să îi învățăm pe minori cum să se injecteze, astfel încât, părinții, profesorii, amicii, etc. să nu observe. Pentru că este vorba despre o persoană minoră, medicul este obligat de lege, așa cum este și firesc, să-l informeze nu doar pe pacient, ci și pe părinte. De aici, porțile tragediei sunt larg deschise, iar finalul este cel previzibil”, ne-a explicat medicul dermatolog.

 

„Noi suntem acei copii care fumează iarbă. Acei copii care nu beau „o bere” într-un restaurant de fițe, ci care se duc unii la alții acasă ca să bage pastile până uită de realitate și uită cine sunt. Suntem acei copii care nu își fac temele. Care pleacă de la ore ca să compună un cântec. Suntem copiii care, dacă nu te suportă, îți scriu numele pe o țigară și te fumează. Și devii spulberat. Noi suntem copiii fără regrete. Pentru că știm că, atunci când am făcut-o, am fost fericiți” - fragmente din cartea „Flori în păr”, de Iulia Ioniță.