Un rom care a refuzat să „toarne” un șef din Poliție și a fost arestat ilegal primește daune morale de 150.000 de euro
- Virgil Burl ă
- 19 august 2014, 13:51
Curții de Apel Suceava obligă Statul Român, prin Ministerul Finanțelor, să îi plătească unui bărbat din Timișoara daune morale de 150.000 de euro pentru că a fost ținut ilegal în arest 650 de zile.
Iacob Schein, un bărbat de etnie romă din Timișoara, aflat acum în închisoare într-un alt dosar, a fost despăgubit cu 150.000 de euro pentru cele 650 de zile petrecute ilegal în arest preventiv. Istoria acestui caz a început în 2007, când Schein a fost reținut și arestat într-un dosar DIICOT de trafic de minori și persoane. O anchetă jurnalistică realizată la vremea respective scotea la iveală faptul că Schein este ținut în arest preventiv, după un scenariu de tip mafiot, în care Schein este nevinovat, dar este arestat pentru că refuză să depună mărturie împotriva șefului IPJ Timiș de la vremea respectivă, Săndel Palade.
Reținut ilegal
Ulterior, Iacob Schein, un comisar de Poliție din Timiș, Viorel Renu, și un avocat din Oradea, Tiberiu Tiba, au fost judecați și condamnați într-un dosar de trafic de influență în care Schein a încercat să își cumpere eliberarea din arest preventiv, unde era ținut ilegal. Potrivit redesteptarea.ro, în paralel Schein a continuat să își susțină nevinovăția în dosarul de trafic de persoane în care a fost arestat. Printr-o decizie emisă în 2010, Curtea Supremă a decis, în mod definitiv și irevocabil, că Iacob Schein a fost ținut ilegal în arest preventiv 656 de zile, mandatul de arestare preventivă fiind prelungit ilegal de 13 ori.
Faptă prescrisă
După obținerea sentinței de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Iacob Schein a deschis un proces prin care a cerut acordarea unor daune morale de 1.000.000 de euro. Dosarul a fost strămutat la Suceava, unde magistrații Curții de Apel Suceava au emis o sentință irevocabilă care obligă Statul Român la plata unor daune morale de 150.000 de euro. Obligat să plătească acești bani, Ministerul Finanțelor s-a îndreptat împotriva judecătorilor responsabili pentru recuperarea banilor. Chiar dacă s-ar demonstra că judecătorii au acționat cu rea-credință, demersul este inutil pentru că fapta magistraților s-a prescris.