Înaintea summit-ului G20 de la Hamburg (7-8 iulie), Donald Trump va merge în Polonia, pentru a participa la reuniunea Inițiativei celor Trei Mări (6-7 iulie) de la Wroclaw. O vizită cu o miză uriașă.

Lansată în vara lui 2016 de către Croația și Polonia, Inițiativa celor Trei Mări grupează 12 state riverane Mării Negre, Baltice și Adriatice, toate membre ale UE - Austria, Bulgaria, Cehia, Croația, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia și Ungaria - și își propune o cooperare în domenii strategice, precum energie, transport, comerț, IT etc.

Inițiativa celor Trei Mări reînvie practic proiectul Intermarium, promovat între cele două Războaie Mondiale de șeful statului polonez, mareșalul Josef Pilsudski. 

Observatorii văd în reuniunea de la Wroclaw o tentativă pentru Polonia, dar și pentru aliatele sale din Grupul Visegrad – Ungaria, Cehia, Slovacia – de a crea un pol de influență care să contracareze influența Bruxelles-ului. 

Rebeliunea Poloniei 

Un diplomat european declara pentru Reuters: „Nu putem să fim decât suspicioși, căci această inițiativă s-ar putea să se dovedească o încercare de a rupe unitatea europeană.” Iar un alt oficial UE considera că Inițiativa contribuie la „auto-ghetoizarea” Poloniei. 

Participarea lui Donald Trump la reuniunea de la Wroclaw („pentru a demonstra legăturile noastre cu Europa Centrală”, după cum arată în comunicat al Casei Albe) nu face decât să alimenteze aceste temeri. Partidul Lege și Justiție (PiS), aflat la putere în Polonia, și Donald Trump împărtășesc aceleași opinii legate de imigranți sau schimbarea climatică și manifestă aceleași reticențe față de organizațiile internaționaliste și globalizare. 

În plus, Polonia vede în Statele Unite și NATO principalii aliați în fața pericolului reprezentat de Rusia și de aceea se opune oricăror inițiative de creare a unei armate europene la nivelul UE. La rândul său, Trump a salutat Brexit, promițând sprijin Marii Britanii în procesul de rupere de UE, și prezice disoluția Uniunii Europene.

„Război Rece” cu UE

În acest moment, Polonia (ca și Ungaria și Cehia) se opune cotelor de imigranți stabilite de Bruxelles, aflându-se într-un adevărat „Război Rece” cu UE, care a declanșat împotriva celor trei state procedura de „infrigement”. 

Într-un formidabil discurs în Parlamentul de la Varșovia, premierul Beata Szydlo a calificat cotele de imigranți drept „o nebunie a elitelor bruxelleze”. Iar în această sâmbătă, Jaroslaw Kaczynski, președintele partidului Lege și Justiție, și liderul de facto al Poloniei, a susținut și el un discurs fulminant pe tema imigrației: „Nu noi am exploatat țările de unde vin acești refugiați, nu ne-am folosit de forța lor de muncă și nici nu i-am invitat noi în Europa”.

Kaczynski a criticat dur abordarea UE, care condiționează accesul la fondurile europene de acceptarea cotelor de imigranți: „Faptul că le primim (fondurile), nu înseamnă că neam pierdut dreptul de a avea evaluări diferite”.

Merkel se străduiește să contracareze „efectul de centrifugă”

După summit-ul G7 de la sfârșitul lunii mai, din Sicilia, când Trump și-a anunțat ieșirea din Acordurile de la Paris pentru combaterea încălzirii globale, Angela Merkel a devenit conștientă de pericolul reprezentat de liderul american la adresa globalizării și a Uniunii Europene. 

Mai ales în cadrul oferit de astfel de summit-uri, cum este și reuniunea G20 din 7-8 iulie de la Hamburg. Iar îngrijorarea sa a crescut după decizia lui Trump de a participa la întrunirea celor 12 state central-europene de la Wroclaw. De aceea, cancelara germană și-a luat măsuri de contracarare a efectului de centrifugă provocat de Trump.

În aceeași zi în care președintele american ajunge în Polonia, joi, 6 iulie, în ajunul summitului G20, Merkel a convocat la Berlin o reuniune la care sunt invitați președintele Franței Emmanuel Macron și premierii britanic, italian, spaniol, olandez și norvegian, alături de alți lideri UE. 

Bomba cu ceas 

Summit-ul G20 de la Hamburg se anunță foarte tensionat, dat fiind că pe agenda sa se află, între altele, teme ca lupta împotriva încălzirii globale sau imigrația, domenii în care între Washington și Berlin există o adevărată ruptură. Iar mai multe surse diplomatice, citate de Reuters, au afirmat că lucrările pregătitoare ale summit-ului pentru a se ajunge la o declarație comună se dovedesc până acum „foarte dificile” 

„Merkel a convocat un summit între europeni înaintea G20” pentru „a asigura coeziunea, pentru că problema este în relația cu Trump”, a declarat un diplomat european. Iar ministrul german de Externe, Sigmar Gabriel, nu s-a ferit să acuze fățiș Washingtonul de sabotaj: „Nu există o strategie anti-americană și cu siguranță nu din partea guvernului german, dar sunt strategi americani care planifică o politică anti-Europa și anti-Germania”. 

Președintele Fundației Schuman, Jean-Dominique Giuliani, expert în probleme europene, conchide: „Este o poziție destul de tradițională a diplomației americane de a juca pe divizarea europenilor, între Est și Vest, și îmi imaginez că aceasta îi place mult lui Trump.”