Consiliul Superior al Magistraturii a decis declanşarea cercetării disciplinare în cazul a trei judecători care au înregistrat întârzieri în soluţionarea unor dosare de mare corupţie.

Potrivit unui comunicat al CSM, doi dintre magistraţi sunt de la judecătorii iar unul de la tribunal, dar numele lor nu au fost precizate. Decizia a fost luată de Secţia pentru judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, după ce au fost dezbătute rapoartele Inspecţiei Judiciare referitoare la respectarea dispoziţiilor privind monitorizarea dosarelor mai vechi, precum şi a dosarelor de mare corupţie, potrivit Agerpres.

• Criteriile de selecţie pentru stabilirea 'marii corupţii' au fost: persoane ce ocupă funcţii de demnitate publică - parlamentari, miniştri, secretari de stat, conducători ai autorităţilor administrative centrale, prefecţi, consilieri judeţeni/preşedinţi de consilii judeţene etc. - şi, pe de altă parte, aspecte de natură pecuniară - valoarea prejudiciului creat de minim 50.000 lei.
• Analizându-se atât tendinţele fenomenului, cât şi ritmul de soluţionare al dosarelor, CSM a constatat o creştere a numărului de dosare înregistrate la instanţele judecătoreşti, dar şi o accelerare a ritmului de soluţionare, urmare a demersurilor conjugate ale instanţelor, Inspecţiei Judiciare şi Secţiei pentru judecători, în ce priveşte monitorizarea fiecărui dosar pe termene de judecată.

Astfel, de la 162 cauze înregistrate în anul 2012, numărul de dosare a crescut la 241 în anul 2013, 23 cauze fiind mai vechi de 5 ani, 95 între 1-5 ani şi 123 de cauze sub un an.

La sfârşitul anului 2013, pe rolul curţilor de apel, s-au înregistrat creşteri semnificative: Curtea de Apel Bucureşti - de la 52 la 98, Curtea de Apel Constanţa - de la 7 la 16 şi Curtea de Apel Timişoara - de la 7 la 11.

Totodată, au fost înregistrate scăderi semnificative ale dosarelor înregistrate la Curtea de Apel Bacău - de la 12 dosare la 7 şi Curtea de Apel Oradea - de la 6 dosare la 3.

În anul 2013 au fost pronunţate 66 de hotărâri definitive în dosare de mare corupţie.

Este de menţionat că instanţele care au aplicat modelul de management al dosarului implementat de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie au avut o mai mare eficienţă.

La sfârşitul anului 2013, ÎCCJ avea pe rol 42 de dosare de mare corupţie din care 9 înregistrate în semestrul II al anului, soluţionând un număr de 11 dintre acestea.

S-a apreciat că, dat fiind gradul de dificultate al acestor cauze, ritmul de soluţionare este adecvat, 51% fiind dosare având vechime mai mică de 1 an iar 31,4% de dosare o vechime între 1 şi 5 ani.

Cu toate acestea, întrucât numărul dosarelor mai vechi de 5 ani este în creştere, se impune o monitorizare mai atentă a acestora cu precădere la instanţele din raza Curţii de Apel Târgu Mureş şi Curţii de Apel Cluj.

Pe rolul instanţei supreme, două dosare sunt cu o vechime mai mare de 5 ani de la înregistrarea în sistem.

Analiza datelor statistice privind monitorizarea dosarelor mai vechi de 10 ani, relevă o tendinţă de creştere a acestora, de la 79 în anul 2012, la 127 în anul 2013.

La Curţile de Apel Alba-Iulia, Cluj şi Târgu Mureş s-a înregistrat o creştere semnificativă.

Totodată, determinându-se etiologia influenţării temporizării judecăţii, au fost constatate ca relevante cauzele legate de suspendarea pe perioade lungi şi repetate a judecăţii dosarelor, sau exercitarea repetată a căilor de atac, de multe ori inadmisibile.

Alături de acestea s-a constatat, uneori, şi un management defectuos al cauzei.

În acelaşi mod de operare ca în dosarele de mare corupţie, se impune monitorizarea pe termene a fiecărui dosar mai vechi.

Atât pentru dosarele de mare corupţie, cât şi referitor la dosarele mai vechi de 10 ani pe rolul instanţelor, Secţia pentru judecători a dispus mai multe măsuri: stabilirea unui plan de acţiune atât cu privire la dosarele mai vechi de 10 ani, de la data înregistrării în sistemul instanţelor judecătoreşti, precum şi a dosarelor de mare corupţie a căror durată este mai mare de 5 ani de la data înregistrării în sistemul informatic al instanţelor judecătoreşti şi comunicarea acestuia Inspecţiei Judiciare la o dată care va fi stabilită ulterior; implementarea măsurilor dispuse de către conducerile instanţelor pentru instituirea procedurilor de lucru specifice în vederea eficientizării actului de justiţie şi comunicarea aplicării lor efective Inspecţiei Judiciare la o dată care va fi stabilită ulterior; stabilirea de către fiecare judecător a unei agende de lucru referitoare la controlul şi gestionarea propriului volum de dosare, urmărind prioritizarea soluţionării cauzelor prin raportare la criteriul legal al vechimii acestora; reanalizarea planurilor tematice ale şedinţelor de formare profesională din perspectiva dispoziţiilor legale şi regulamentare, în scopul conştientizării şi al responsabilizării de către judecători a aplicării dispoziţiilor referitoare la soluţionarea cu celeritate a acestor cauze.