Sorin Oprescu a dat explicații la DNA pentru un teren retrocedat în urmă cu un deceniu

Sorin Oprescu a dat explicații la DNA pentru un teren retrocedat în urmă cu un deceniu

Edilul a susținut că nu a cerut despăgubiri de la falșii moștenitori, deoarece pământul nu ar aparține primăriei. Încă se fac verificări

Primarul General al Capitalei, Sorin O prescu, a stat două ore la DNA, fiind chemat în dosarul retrocedării frauduloase a unui teren de 15.000 de metri pătrați din sectorul 1. Oprescu a explicat procurorilor de ce Primăria nu s-a constituit parte civilă într-un dosar în care valoarea terenului restituit în 2004 este de 3,3 milioane de euro: „Pământul respectiv nu are nici formele de intabulare, de proprietate, nu se face dovada proprietății municipiului”.

Supărat pe pârâcioși

Întrebat ce părere are de tot mai multele dosare în care sunt implicați primari, Oprescu a arătat că aceste acțiuni or să treacă și s-a arătat deranjat că la DNA se fac tot mai multe denunțuri privind faptele de corupție. „Ca orice modă care vine, o să treacă. Totuşi, nu suntem un neam de zăpăciţi. Suspiciuni poate să lanseze toată lumea. Delaţiunea este la modă, deci poţi să te aştepţi la orice. Important este să fii gata oricând să faci dovada faptelor tale”, a gândit profund, primarul Sorin Oprescu.

Ne puteți urmări și pe Google News

Tot ieri a fost audiat și fostul viceprimar Marcel Nicolaescu. Contrar celor susținute de Oprescu, Nicolaescu a declarat că primăria se va constitui parte civilă în acest caz, în care s-a început urmărirea penală încă din 2009.

Directori complici

Anul trecut a fost audiat în acest caz, în calitate de martor, și fostul viceprimar al Capitalei, Răzvan Murgeanu. Terenul pentru care doi importanți directori din Primărie au fost puși sub acuzare este situat pe Aleea Mateloților, între lacul Băneasa și gara București Băneasa.

Andrei Creci, șef Serviciu juridic, este acuzat că, în 2004, a propus restituirea în natură a terenului amintit și acordarea de despăgubiri pentru alte 3,5 hectare. Ulterior, Creci a șters urmele și a întocmit mai multe documente prin care explică de ce Primăria nu se constituie parte civilă în dosar. Astfel, nefiind un păgubit, nu există nici ilegalitate privind retrocedarea suspectă. Un an mai târziu, terenul a fost retrocedat pretinșilor moștenitori. În 2014, directorul Creci a convins-o pe Catia Viviana Fălan, alt șef de serviciu, să întocmească o notă favorabilă suspecților din acest dosar, notă pe care a trimis-o pentru semnătură primarului Sorin Oprescu și, apoi, mai departe, la DNA.

Primarul general și-a însușit nota întocmită de Fălan și a susținut, ieri, că situația juridică a terenului este incertă. Prin acest gest, „se urmărește înlăturarea probelor administrate în cursul urmăririi penale în scopul de a împiedica sau îngreuna tragerea la răspundere penală a persoanelor cercetate”, a fost reacția procurorilor DNA.

Moștenitori suspecți

Terenul cu suprafață de peste 15.000 de metri patrați a fost retrocedat către patru persoane prin Dispoziția de primar general nr. 4189/2005. El a fost restituit către Marian Mareș, Anica Costea, Ion Mareș și Florică Parău. Aceștia au depus notificări pentru retrocedarea terenului din zona Gării Baneasa, confiscat de comuniști. Terenul a fost vândut apoi de mai multe ori.

Agoniseala șefilor din Primărie

Directorul Andrei Creci și-a trecut în ultima declarație de avere două apartamente în București, un autoturism de lux, mobilă, tablouri și cărți vechi în valoare de 50.000 de euro. Creci, care este cercetat sub control judiciar, a avut anul trecut un venit de 41.000 de lei. În schimb, soția sa, avocata Ioana Toma a câștigat 484.000 de lei din avocatură și din prime din activitatea firmei sale de insolvență. Celălalt director pus sub control judiciar de procurorii anticorupție, Catia Viviana Fălan, are două apartamente, trei autoturisme și a câștigat anul trecut de la primărie 29.000 de lei. Veniturile familiei au fost completate de salariul soțului de 86.000 de lei, angajat ca administrator al unui institut cultural din București. Cei doi nu au voie să părăsească țara și trebuie să se prezinte ori de câte ori sunt chemați la poliție pentru audieri.