Senatorul PSD Şerban Nicolae a propus un proiect ce prevede că arestul preventiv se poate decide doar în cazul infracţiunilor cu acte de violenţă, care pun în pericol viaţa, sănătatea, securitatea naţională, cu condiţia să se probeze că, astfel, se va evita un pericol concret pentru ordinea publică, informează Mediafax.

Șerban Nicolae a depus, în acest sens, o iniţiativă legislativă de modificare a Codului de procedură penală, care se află în consultare publică pe site-ul Senatului. Iniţiativa vine în contextul în care Parlamentul a fost criticat de nenumărate ori pentru că s-a opus solicitărilor Justiţiei privind arestarea preventivă a unor parlamentari anchetaţi pentru fapte de corupţie.

Proiectul prevede că arestarea preventivă va avea două forme: arestul la domiciliu şi arestul sever.

Potrivit proiectului, măsura arestului sever se va putea lua dacă din probe există suspiciunea că acesta a infăptuit infracţiune intenţionată contra vieţii, o infracţiune care a dus la vătămarea corporală sau moartea unei persoane, o infracţiune contra securităţii naţionale, de trafic de stupefiante, de arme, de persoane, acte de terorism, de viol, lipsire de libertate, ultraj, ultraj judiciar şi orice altă infracţiune care este pedepsită cu 10 ani de închisoare sau mai mult şi se constată că privarea de libertate este necesară pentru înlăturarea unei stări de pericol concret pentru ordinea publică.

Senatorul PSD a explicat că “în raţionamentul acestei propuneri, arestarea preventivă se poate impune doar în cazul infracţiunilor care presupun acte de violenţă, care pun în pericol viaţa sau sănătatea şi al celor privind securitatea naţională, toate fiind supuse condiţiei probării necesităţii măsurii, din perspectiva evitării unei stări de pericol concret pentru ordinea publică”.

Proiectul mai prevede că inculpatul asupra căruia s-a dispus una dintre aceste măsuri preventive nu va fi încătuşat în nicio împrejurare, cu excepţia celor cercetaţi pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, a celor care s-au sustras urmăririi penale, precum şi inculpaţilor care s-au opus măsurii dispuse.

Şerban Nicolae a mai explicat că această prevedere arată că dacă inculpatul reţinut sau arestat, aflat în custodia forţelor de ordine, nu este recidivist şi nu este cercetat pentru infracţiuni comise prin acte de violenţă, nu trebuie încătuşat şi nici supus unor măsuri exagerat, cu ocazia deplasării în spaţiul public.

Măsura controlului judiciar se dispune pe o perioadă de cel mult 60 de zile şi poate fi prelungită succesiv câte 60 de zile, dar nu poate depăşi 180 de zile în perioada urmăririi penale şi 3 ani în cursul judecăţii.

În cazul în care inculpatul încalcă cu rea credinţă arestul la domiciliu sau obligaţiile care îi revin sau există suspiciunea rezonabilă că a săvîrşit cu intenţie o nouă infracţiune pentru care s-a dispus punerea în mişcare a urmăririi penale, judecătorul de drepturi şi libertăţi, judecătorul de cameră preliminară sau instanţa de judecată, la cererea motivată a procurorului sau din oficiu, poate dispune înlocuirea arestului la domiciliu cu arestul sever.

Arestul sever al inculpatului nu poate fi dispus mai mult de 30 de zile, iar în cursul judecăţii în primă instanţă, durata arestului sever nu poate depăşi un termen rezonabil şi nu poate fi mai mare de jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru pedeapsa respectivă. În toate cazurile durata arestului sever nu poate fi mai mare de 5 ani.

Proiectul se află în consultare publică la Senat şi trimis în 16 decembrie la Guvern şi la Consiliul Legislativ pentru un punct de vedere.

Alte iniţiative controversate

În octombrie 2014, o altă iniţiativă legislativă de modificare a Codului penal aparţinând senatorului Nicolae Şerban a stârnit un întreg scandal după ce guvernul avizase proiectul. Iniţiativa prevedea că dezvăluirea de informaţii care nu au caracter public dintr-o cauză penală aflată în curs de cercetare se pedepseşte cu închisoarea.

La vremea respectivă, premierul Victor Ponta a precizat că iniţiativa nu-i viează pe jurnalişti. "Dumneavoastră aţi publicat stenograme care se află într-un dosar public. Dosarele de la instanţă sunt publice, deci nu cred că aţi furat stenograme de la Parchet. Nu se pune problema ca legea să se aplice la ceva ce este public. Cred că e vorba despre ceea ce nu e public", a spus Ponta.

"Nu are nicio legătură cu presa, care are voie să facă tot ce avem voie toţi cetăţenii ţării şi nu are nicio interdicţie în plus, motiv pentru care cred că orice cetăţean, dacă subtilizează dintr-un dosar nepublic, deci aflat într-o fază confidenţială, vreun document, răspunde pentru asta", a mai spus şeful Executivului.