Medicul Salah Kilo, născut în urmă cu 55 de ani în Alep, cel mai mare oraş al Siriei, se îngrijeşte de peste 20 de ani de sănătatea locuitorilor din comuna tulceană Casimcea. S-a ataşat atât de mult de oamenii din îndepărtata aşezare rurală încât singurul medic arab din judeţul Tulcea îşi jură să nu îi părăsească niciodată. Cel mai bun prieten îi este preotul din sat ale cărui sfaturi înţelepte le urmează cu sfinţenie.
Din 1995 când a ajuns la Casimcea „pentru că era criză de medici în judeţul Tulcea”, a trecut prin multe „suferinţe” alături de localnici. Doctorul Kilo râde, spunând că la începtul anilor 90, după ce, proaspăt absolvent de Medicină, şi-a cunoscut soţia, studentă la Bucureşti „m-am măritat la Constanţa”. Pe litoral nu a găsit post. „La început a fost foarte greu până să mă adaptez cu oamenii de la ţară. M-am chinuit mult cu dispensarul vechi. Munceam şi dormeam acolo. Nu aveam lumină, apă caldă. Mergeam la Constanţa odată pe lună, cu rata, pe ploaie, zăpadă şi furtună”. Drumul comunal, de 10 kilometri, până la Două Cantoane, la şoseaua naţională, a fost asfaltat abia în iarna trecută, înainte de alegerile prezidenţiale. Îi cunoaşte pe localnici şi după porecle Acum, doctorul Kilo are un dispensar modern. „Am de toate, apă caldă în orice moment, am centrală termică. Primarul m-a ajutat mult pentru că şi el era conştient că are nevoie de un medic stabil”. Cunoaşte toată suflarea din Casimcea şi din satele arondate. Cei mici, mulţi dintre ei asistaţi la naştere de el, au crescut, s-au căsătorit şi au, la rândul lor, copii. Le ştie până şi poreclele. Dar mai ales bolile, în special reumatism şi hipertensiune. Sunt „oameni modeşti şi muncitori”, crescători de animale. „Mă bucur de un respect deosebit din partea lor, spun că le-am salvat viaţa. Oamenii de aici sunt buni, pe cuvântul meu. Mă simt foarte bine cu ei. Dacă nu mă duc o zi în comună, mă apucă dorul de ei. Cum să mă despart de ei ?. Până la pensie nici nu mă gândesc să plec, i-aş îndurera pe oameni”, marturiseşte, cu ochii aburiţi de emoţie, medicul. Cel mai bun prieten al medicului arab este preotul satului Cetăţeanul român Salah Kilo are, în rândul autorităţilor locale din Casimcea, dar şi din Tulcea „unde am gărzi la Spitalul Municipal”, o mulţime de prieteni. Este de mult integrat în comunitatea locală, considerat „fiu al satului”, tocmai de aceea a ajuns la al doilea mandat de consilier local comunal. Dimineaţa e la cabinet, după ora 13,00 vizitează bolnavii, acasă. „Apoi ies în sat, mai stau de vorbă cu oamenii, avem o primărie nouă, frumoasă. Mă am bine cu toţi, cu primarul, cu poliţistul, cu consilierii, la noi nu există conflicte politice, cum ne-am mai da bună ziua dacă ne-am certa?”. Medicul arab recunoaşte, râzând, că cel mai bun prieten îi este preotul satului, „un om deosebit, pe care îl respect şi îl apreciez”. De sărbători sunt mereu împreună. „Deşi îi spun că pentru mine sănătatea localnicilor e mai importantă, aproape zilnic încearcă să mă convertească la creştinism”, mărturiseşte, zâmbind, doctorul musulman. „Să fim sănătoşi e cel mai important lucru” Doctorul Salah Kilo se consideră un om împlinit. Fiul său este student în anul III la Facultatea de Medicină a Universităţii "Ovidius" din Constanţa şi vrea să-l vadă chirurg. „Sunt mulţumit că am rămas în România, pe cuvânt. Aveam posibilităţi să plec oriunde în lumea asta. Am ales România pentru că mi-a plăcut modestia şi comunicarea românilor. Şi, deşi ca medic de comună am un salariu modest, eu sunt mulţumit”. Filozofia de viaţă a medicului sirian este simplă. „Am o soţie bună, un copil student care va fi medic, un apartament la Constanţa, o maşină. Ce să mai vreau în plus? Suntem sănătoşi, asta e cel mai important”.
Recomandările noastre
