Ca istoric al clipei nu puteam să nu fiu interesat de rezultatele alegerilor din Ungaria. Sondajele de opinie îl dădeau cîștigător detașat pe premierul în exercițiu Victor Orban, prezentat românilor de presa TeFeListă drept un dușman al Poporului, prin politica sa rebelă față de Bruxelles, pentru TeFeLism, singura politică fiind cea de spălare pe picioare de un întreg popor a birocraților corupți de la Uniunea Europeană.

N-aș fi așteptat cu atîta interes duminică seara rezultatele votului din Ungaria dacă pe parcursul zilei n-aș fi aflat, de la televiziunile străine (ale noastre se luptau din greu cu drobul, cu ouăle roșii și cu morții care vorbesc pe WhatsApp din morminte deși acolo n-au internet) că participarea la vot ia proporțiile unei luări cu asalt a secțiilor de vot.

Din 1990 încoace, la noi prezența la vot masivă e asociată cu victoria Opoziției de Dreapta împotriva partidului fondat de Ion Iliescu. De fiecare scrutin liderii partidulețelor de Dreapta și unitățile de comando ale Presei TeFeListe, au stat cu ochii pe buletinul meteo. Timpul frumos a fost totdeauna considerat aliatul PSD, pe motiv că electoratul de Dreapta pleacă în week-end din București, pricopsit cum e, în timp ce electoratul de Stînga merge la vot, pentru că oricum, rămas acasă, altă distracție decît să meargă la vot n-are. Convins că și în Ungaria funcționează regula din România – prezență mare la vot șanse mari pentru Opoziția de Dreapta – m-am gîndit că năvala anunțată de presa străină ar putea fi semnul unei răsturnări de situație în Ungaria.

Era greu să cred că electoratul pasiv se grăbește să meargă la vot pentru alte formațiuni decît cele din Opoziție.

Tentativele mele de după închiderea urnelor de a afla din presa noastră ceva despre rezultatul votului s-au dovedit zadarnice. La un moment dat știri pe surse, singurul site care nu făcuse indigestie de atîta miel fript, dăduse ca sigură o răsturnare de situație. Curios să văd sursa din care se născuse știrea, am descoperit, mai mult decît amuzat, că era vorba de revista 22. Din cîte se știe, cînd spui revista 22 spui GDS, și cînd spui GDS, spui o clădire din buricul tîrgului, închiriată în chip fraudulos unor bodegi sediul dat guvern pentru activitatea unui ONG puțind de la un kilometru a ciorbă de potroace. Era de mirare că, în duminica Paștelui, la revista 22 lucra altcineva decît o ospătăriță cu poalele sumese. Cum nici o televiziune de știri și nici un site nu suflau o vorbă despre rezultatele alegerilor din Ungaria, alegeri care, prin miza lor însemnată din punct de vedere geopolitic, trebuiau să-i intereseze și pe români, am fost nevoit să apelez la presa străină. Euronews, France 24, CNN, televiziuni occidentale de prim rang, erau toate cu ochii pe rezultatele alegerilor din Ungaria. Pe televiziunile noastre de știri Țața Viorica Dăncilă, în catrință, dansa hora, uitîndu-se într-o parte, să lase impresia că ea conduce Guvernul. Pe Euronews se transmitea în direct discursul de învingător al lui Victor Orban.

Toate publicațiile occidentale anunțau victoria zdrobitoare a premierului în exercițiu.

În condițiile unei participări record, Fidesz obținea două treimi din Parlamentul de la Budapesta!

Că Victor Orban avea să cîștige al treilea mandat nu era o surpriză. O surpriză, o surpriză enormă, era că el a cîștigat și încă la un scor incredibil în condițiile unei participări record.

S-o recunoaștem!

Raportate la alegerile de la noi, cele de duminică, 8 aprilie 2018 din Ungaria puteau fi considerate o veritabilă lovitură de teatru.

1. Nici un partid postdecembrist n-a reușit la noi să cîștige nici măcar un al doilea mandat consecutiv, d-apoi un al treilea. Ca să nu mai spunem că au fost puține perioadele între alegeri cînd un guvern a reușit să nu cadă timp de patru ani. În Ungaria, iată, un partid cîștiga și încă la scor un al treilea mandat consecutiv!

2. Sondajele de opinie dădeau drept sigure victoria lui Orban și eșecul Opoziției. În astfel de împrejurări, mai ales că timpul se anunța frumos, prezența ar fi trebuit să fie sub orice critică. Pe de o parte, pentru că electoratul partidului de guvernămînt, sigur de victorie, nu s-ar mai fi ostenit să iasă la vot. Pe de alta, pentru că electoratul de Opoziție, dezamăgit de sanșele partidelor îndrăgite, ar fi rămas acasă, pentru a bombăni prin cafenele și pe rețelele sociale.

În Ungaria, duminică, 8 aprilie 2018, electoratul a luat cu asalt secțiile pentru a vota partidul lui Victor Orban.

Putem vorbi astfel de o victorie la un scrutin parlamentar echivalentă unei victorii la un Referendum.

Ungurii au văzut în aceste alegeri un Referendum pro sau contra lui Victor Orban. Și au mers la vot într-o proporție uriașă pentru a-l confirma pe Victor Orban.

Mi-am zis că dezinteresul de duminică, 8 aprilie 2018 al presei noastre față de scrutinul din Ungaria își avea cauza în atmosfera tipică sărbătorilor. Pe de o parte, vedetele pleacă din București, lăsînd televiziunile de știri pe seama fătucelor, iar site-urile se închid din lipsă de personal, pe de alta, conducerile instituțiilor noastre de presă cred că, de Paște, telespecatorii mor să vadă pe alți telespectatori îndopîndu-se cu miel, ouă roșii și cozonac, iar telespectatoarele, alte telespectatoare, trebăluind în bucătărie, în fața tigăilor.

În zilele următoare, presa noastră, înviată din siestă, mai ceva ca Iisus din morți, n-a dat prea mare atenție rezultatelor istorice din Ungaria. Publicațiile care s-au ocupat cît de cît au făcut-o sub semnul babuinismului românesc. Cu excepția Eventimentului zilei, site-urile preocupate de alegerile din Ungaria au ținut să denunțe politica lui Victor Orban față de Uniunea Europeană ca un exemplu care, Doamne ferește! nu trebuie urmat de noi, babuinii. După cum era de așteptat ele țin de Divizia Presă a Binomului: Digi 24, ziare.com., Realitatea tv.

Nici un politician n-a comentat rezultatele din Ungaria. Lucru explicabil.

Ungaria e oaia neagră a stăpînilor de la Bruxelles. Tipic babuinilor e să dea dosul cînd alți locuitorii ai Grădinii Zoologice mîrîie la Stăpînii stabilementului. Prin asta, babuinii, cu privirile strălucind de slugărnicie, vor să arate Stăpînilor că ei nu mîrîie, nu bombăne, nu se pun cu Stăpînii, drept pentru care Stăpînii ar putea să le dea un morcov în plus. Așa și cu politicienii noștri. Cum să comenteze ei victoria lui Victor Orban? Dacă află Stăpînii de la Bruxelles și nu le mai dau nici măcar rația normală de morcovi?

Cum se explică rezultatul ieșit din comun din Ungaria?

Prin absența democrației din Ungaria, cum se întrece să scrie presa TeFeListă?

Prin agitarea de către Victor Orban a spaimei față de imigranți?

Nici vorbă.

Ungurii au dat năvală la urne pentru a vota împotriva Uniunii Europene ca instituție arogantă, ciocoiască, obișnuită cu popoare de babuini în genul românilor.

Victor Orban s-a prezentat ungurilor drept întruchiparea intereselor naționale ale Ungariei puse la îndoială de birocrații de la Bruxelles. TeFeLiștii din presa noastră s-au mirat că tema imigranților a fost eficientă pentru Victor Orban deși Ungaria nu e amenințată de valuri de refugiați. Ungurii s-au grăbit să meargă la urne pentru a-l vota pe Victor Orban nu pentru că ei, spre deosebire de români, ar fi ușor de manipulat, ci pentru că Uniunea Europeană a făcut din primirea de imigranți o poruncă de tip sovietic dată țărilor membre, fără a ține cont de părerea lor. Ungurii au văzut în asta nu pericolul valurilor de imigranți, ci călcarea în picioare, în stil Cominternist, a intereselor naționale ale Ungariei de către birocrații corupți, șmecheri și aroganți de la Bruxelles.

Votul zdrobitor dat lui Victor Orban duminică, 8 aprilie 2018, a fost unul al orgoliului național, orgoliu tipic unui neam precum cel unguresc. Partidele de Opoziție, societatea civilă, presa adversară lui Victor Orban n-au avut inspirația de a prelua fie și cu nuanțe discursul lui Victor Orban, de a fi de acord, fie și în principiu cu ceea ce ungurii reproșează Uniunii Europene:

Și anume că Uniunea Europeană s-a transformat, pentru popoarele din Est, într-un fel de CAER, în care, la fel ca Uniunea Sovietică de pe vremuri, în numele intereselor generale ale Uniunii, birocrații de la Bruxelles, marionete ale marilor puteri de pe continent, impun interese care contravin intereselor celor din Est.

Încăpățînarea neghioabă de a apăra Bruxellesul fără nuanțe a costat partidele de Opoziție din Ungaria.

La fel cum le vor costa pe cele din România, apărarea Binomului SRI- DNA fără nuanțe, în condițiile unei opinii publice de mult convinse de abuzurile Binomului.

Ca și Ungaria dinainte de Victor Orban, România e tratată de birocrații de la Bruxelles ca un coteț din curtea din dos a Europei.

În Ungaria acest tratament jignitor pentru o națiune a dus la victoria zdrobitoare a lui Victor Orban.

La noi fiecare nou bocanc în gură administrat de birocrații tembeli de la Bruxelles duce și la o mare adîncire a slugărniciei.

De ce?

Pentru că noi, românii, nu suntem unguri.

Nu suntem nici măcar români.

Suntem babuini!