Dacă ar fi să credem unor ştiri neduse pînă la capăt, Elena Udrea a fost citată să se prezinte miercuri, 18 februarie 2015, la DNA, pentru a da amănunte despre Denunțul depus în 30 ianuarie 2015. Sînt multe situații din ultimul timp care mă fac să mă întreb dacă sîntem în 2015 sau doar în 1990, cînd România nu făcuse nici un pas pe drumul împlinirii standardelor de minimă civilizație europeană. Denunțul Elenei Udrea e un fapt important.

Chiar dacă după publicarea de către Radu Moraru, autorul unei lovituri de presă pentru care-l invidiez, m-am convins că asemenea Spovedaniilor televizate, ba chiar și asemenea Jurnalului, Denunțul e mai degrabă un Document politic, decît unul juridic sau chiar jurnalistic, ținînd cont de cine e autorul – Elena Udrea, candidata lui Traian Băsescu, fost lider de partid, fost ministru, dar mai ales fost stîlp al regimului de 10 ani Traian Băsescu-  ar fi fost normal ca întîmplării de miercuri dimineața să i se fi dat atenția cuvenită.

Nu în sensul de a-i cere Elenei Udrea să spună ce-a spus la DNA, ci în sensul de a lămuri natura juridică a convocării.

Cu puțin timp în urmă, mai precis, joi, 12 februarie 2015, DNA difuza un Comunicat prin care anunța că Denunțul n-a fost luat în seamă, deoarece Elena Udrea nu s-a prezentat să-l susțină, deși a fost citată, și, mai ales, deoarece documentul nu îndeplinește minimele cerințe de procedură.  Joi, 12 februarie 2015, eram convins că afacerea cu Denunțul s-a încheiat, deși mă întrebam cîtă aroganță poate fi la DNA ca să nu catadicsească să ne arate că Elena Udrea a fost citată corect, dar a refuzat să vină. Ba chiar, în naivitatea mea, am declarat la Realitatea tv, joi seara, că bine a făcut DNA de n-a luat în seamă denunțul, pentru că mie mi s-a părut lipsit de date concrete.

Marți, 17 februarie 2015, seara, în intervenția mea de la emisunea lui Cătălin Striblea de pe B1tv, l-am întrebat pe avocatul Elenei Udrea, prezent în platou, dacă clienta sa a solicitat să meargă sau dacă DNA a convocat-o. Am întrebat de cîteva ori asta, deoarece era crucial să știm dacă Elena Udrea ține să continue războiul sau dacă DNA a socotit că trebuie s-o convoace. Avocatul Marius Striblea mi-a răspuns că DNA a convocat-o. Păi tot DNA ne anunțase cu o săptămînă în urmă că nu ia în considerare Denunțul! De ce a mai citat-o pe Elena Udrea după o săptămînă? Ar fi normal să știm asta, deoarece Scandalui Elena Udrea nu e de ici de colo.

Deși m-am dat cu capul de toți pereții să aflu amănuntele absolut necesare într-o republică a Transparenței, n-am aflat mare lucru. Elena Udrea a refuzat să dea amănunte, suținînd că-i interzice procurorul de caz, iar DNA, bazată pe credința că-n presă nu lucrează decît ofițeri acoperiți, a găsit de cuviință să ne arate cotul.

De ce era crucial să știm de ce s-a prezentat Elena Udrea miercuri la DNA în cazul Denunțului?

Pentru că dacă s-a prezentat ca să renunțe la el, înseamnă că depunerea a fost o manevră mediatică.

Dacă a dat amănunte importante, înseamnă că Denunțul ar putea avea urmări juridice.

Am fost întrebat de ce am citit cu creionul în mînă Spovedaniile Elenei Udrea și am insistat să primesc Jurnalul.

Nu din motive gazetărești, pentru că – repet – datele oferite de Elena Udrea nu pot constitui temei pentru un articol de jurnal, ci pentru că spusele Elenei Udrea mă interesează în ipostaza mea de gazetar prin Istorie.

Cei zece ani de mandat ai lui Traian Băsescu se constituie într-o epocă istorică prin marile transformări ale țării în toate planurile: de la cel politic pînă la cel juridic.

Peste timp, orice iscoditor al trecutului  va umbla cu limba scoasă după documente menite a-i lumina această epocă. Printre acestea, la loc de cinste se află Memoriile.

În cazul  Elenei Udrea, avem de a face cu Memorii, mai degrabă decît cu documente.

Sub acest semn, am citit și fișat Denunțul Elenei Udrea.

Dincolo de reluarea celebrei teze a Conspirației, care face din Generalul Florian Coldea, cum am mai spus, un fel de Pinochet în devenire,  și a unor considerații prezente și în celelalte documente, Elena Udrea aduce unele amănunte semnificative, nemaiîntîlnite în intervențiile sale publice.

Despre Denunț, Elena Udrea și, urmînd-o, aproape toți jurnaliștii au susținut că-i vizează pe Florian Coldea și Codruța Kovesi.

În unele părți ale Denunțului, da, e vorba de Florian Coldea și de Codruța Kovesi.

În altele însă e vorba de Traian Băsescu!

Să luăm, de exemplu, două dintre paragrafele Denunțului.

Despre înființarea României tv, Elena Udrea aduce în Denunț amănunte în plus față de Spovedanii și de Jurnal. Susținînd în continuare teza că România tv a fost înființată de SRI, Elena Udrea simte nevoia să precizeze:

”Pentru a nu crea suspiciuni, s-au dus la Președinție să îi ceară acordul, pe motiv ca democrația va fi mai apărată cu o nouă televiziune. I-am spus Președintelui convingerea mea fermă că RTV va deveni un post al SRI-ului, al lui Ponta și PSD, desigur anti-Băsescu și anti-Udrea. Așa s-a și întâmplat. L-am întrebat pe Ghiță de ce mă atacă încontinuu și cu toate minciunile și mi-a zis că el nu mai controlează postul, că postul este controlat de Coldea, în sensul în care i-a dat bani să mă atace.

În ultima săptămâna la Cotroceni, pe RTV era o emisiune în care se analizau dosarele penale la care va trebui sa răspundă Traian Basescu. O emisiune de linșaj, desigur, dar și de decredibilizare a Președenției. L-a sunat pe Coldea și i-a zis ca își dă seama ce se întâmplă și că dacă nu se potolesc va ieși public să îl acuze că Ghiță este omul care le face jocurile. RTV-ul s-a potolit imediat. ”

Să admitem că Florian Coldea e ticălosul de care vorbește Elena Udrea, omul din umbră care face și desface televiziuni, cel care încalcă statul de drept pentru a avea puterea deplină în România.

În propozițiile de mai sus, apare însă un personaj care încalcă statul de drept mai dihai decît Florian Coldea. E chiar Traian Băsescu! De unde și pînă unde Președinția unei republici membre a UE își dă acordul pentru înființarea unei televiziuni particulare? Ce, Președinția e CNA? Să zicem că, pentru a-și face jocurile, Florian Coldea s-a dus la Președinte să-i ceară acordul. De ce nu l-a trimis Președintele la plimbare? Dar, mai ales, cum de n-a trimis-o președintele la plimbare pe Elena Udrea cînd aceasta i-a spus că va fi o televiziune anti-Băsescu și anti-Udrea?  Vine apoi episodul cu telefonul dat lui Florian Coldea. Cum adică? Ditamai președintele României, bărbatul de stat care a întărit statul de drept, îl șantajează pe prim adjunctul SRI ca să nu mai fie criticat de o televiziune?

Un alt episod în care e vorba de nimeni altul decît de Președintele Traian Băsescu se referă la conflictul dintre Alina Bica, la vremea respectivă șefa DIICOT, și Codruța Kovesi, șefa DNA.

Istorisește Elena Udrea:

 „Tot între Bica și Kovesi a mai fost un scandal. Bica l-a anchetat și reținut pe Berbeceanu. Acesta se pare era un apropiat de Kovesi. (Inițial, Elena Udrea a scris foarte apropiat. Tăierea lui foarte ține nu numai de gramatică, dar și de denunțul calomnios. Se înțelegea că cei doi erau apropiați mai mult decît trebuie din punct de vedere oficial – n. n.). Bica mi-a spus că a găsit poze cu Berbeceanu și Kovesi într-un laptop (calculator) al acestuia. Kovesi a început cercetarea celor care luaseră decizia de a cere arest preventiv pentru Berbeceanu, Bica a aflat că la audierea procurorului DIICOT care instrumentase cazul, fusese întrebat despre ea (Elena Udrea scrie, de ea, sensul e însă cel de despre ea – n.n.), în sensul în care se încerca acuzarea ei, ca cea care dispusese acțiunea de la Alba. I s-a părut evident că este o încercare de a fi acuzată și a mers la SRI și la Președinție să le spună că hărțuirea ei este comandă și că este periculos să înceapă o vendetă și o luptă  între ea și Kovesi, între DIICOT și DNA. Codruța Kovesi a negat c-au fost puse întrebări legate de ea (de Bica – n.n) în ancheta împotriva  procurorului  DIICOT. Bica i-a cerut înregistrarea audierii. I-a promis în fața președintelui (Traian Băsescu – n.n) că i-o va trimite. Nu i-a trimis-o niciodată.”

Că două persoane feminine sunt gata să se ia de păr și, împreună cu ele, să aducă ditamai structurile de forță, mai înțeleg. Nu înțeleg însă ce caută în acest scandal Traian Băsescu? Media între cele două instituții de forță? Din istorisirea Elenei Udrea nu se înțelege asta. Se înțelege că Alina Bica s-a dus la președinte ca s-o pîrască pe Codruța Kovesi c-a ordonat o anchetă a DNA împotriva ei. Iar președintele nu numai că-i acceptă plîngerea și nu spune - potrivit legii - că nu se amestecă în anchetele DNA în curs, dar mai mult, o cheamă pe Codruța Kovesi, care, culmea! se grăbește să-i dea Raportul. Păi unde-i Justiția independentă chiar și de Președinte? Ca să nu mai spun că nu-mi dau seama de unde știe Elena Udrea toată tărășenia. I-a povestit-o Alina Bica? N-avea voie, deoarece viza o anchetă în curs. I-a povestit-o Traian Băsescu? În ce calitate?

Mai mult ca sigur, dușmanii lui Traian Băsescu, începînd cu Victor Ponta și terminînd cu Bercea Mondialu, vor crede că eu o fac pe prostul, punîndu-mi aceste întrebări ivite din raportarea Denunțului la declarațiile lui Traian Băsescu despre statul de drept, despre marile realizări ale mandatelor sale.

Nu.

Nu o fac pe prostul.

Pînă la proba contrarie, eu cred că bărbatul de stat Traian Băsescu n-a fost capabil de miș-mașurile pe care i le atribuie Denunțul Elenei Udrea.

Din acest punct de vedere, sunt tentat să cred că Elena Udrea a fost miercuri la DNA pentru a renunța la Denunț, susținînd că l-a scris într-un moment de rătăcire.

Asta deoarece e greu de crezut că o Elena Udrea aflată în deplinătatea facultăților mintale putea face un Denunț împotriva lui Traian Băsescu!