Televiziunile de știri, indiferent de sentimentele redactorilor și de interesele patronilor, au transmis în direct, cu mare huiet, de parcă ar fi fost Marea Adunare de la Alba Iulia, Spectacolul de la Craiova, cu participarea a 6000 de PSD-iști, și avîndu-l ca Guest Star pe Dumnezeu, cel prezentat de Victor Ponta în Discurs drept Regizorul electoral al inundațiilor, pentru ca el, Victor Ponta, să se lanseze sub sloganul Un om între oamenii inundați.

Nimeni n-a avut curiozitatea să se întrebe ce moment statutar  s-a petrecut la Craiova sau, mai precis, ce moment statutar au considerat liderii PSD că a avut loc.

Despre ce s-a întîmplat marți la  Craiova, pe site-ul oficial al PSD a apărut un Comunicat din care citez:

”Consiliul Naţional al Partidului Social Democrat (PSD) a acceptat marţi, 29 iulie 2014, în unanimitate, candidatura lui Victor Ponta pentru funcţia de preşedinte al României. Acceptarea candidaturii a fost anunţată, la Craiova, de preşedintele executiv al PSD, vicepremierul Liviu Dragnea, după ce a supus la vot rezoluţia privind candidatura lui Victor Ponta la Preşedinţia României.

Consiliul Naţional lărgit al PSD ia act de decizia preşedintelui PSD, Victor Ponta, de a candida la funcţia de preşedinte al României. Organizaţiile PSD de la toate nivelurile susţin candidatura preşedintelui PSD şi se angajează să întreprindă toate acţiunile de organizare şi mobilizare a membrilor şi simpatizanţilor noştri în vederea câştigării alegerilor prezidenţiale. (…)   a spus Liviu Dragnea, dând citire rezoluţiei privind candidatura preşedintelui PSD, Victor Ponta, la funcţia de preşedinte al României.”

Așadar, marți, 29 iulie 2014, la Craiova, a avut loc o premieră în istoria politică a României postdecembriste:

6000 de activiști ai unui partid sunt aduși din toate colțurile țării pentru a lua act de decizia unui om de a candida la Președinția României. Nicolae Ceaușescu și, mai înainte, Regele Carol al II-lea, au fost beneficiari al celor mai fanteziste  acțiuni de Cult al Personalității. Nici unul dintre cei doi n-a beneficiat de onoarea de a-și zice, hai să candidez la Președinție! Și, imediat, cei din jur, un fel de membri CPEx ai PSD, să convoace de urgență 6ooo de oameni din toată țara pentru ca acești să ia act de gîndul care i-a venit peste noapte Marelui Conducător.

Acesta e unul dintre aspectele Momentului de la Craiova.

Un alt aspect trimite la Statutul PSD. Adoptat la Congresul din 19-20 aprilie 2014,  cu un an în urmă, așadar, sub președinția lui Victor Ponta, Statutul spune clar la articolul 148 din cîți membri PSD e alcătuit Consiliul Național:

”Consiliul Naţional al PSD este alcătuit din maximum 1101

membri, aleşi dintre candidaţii desemnaţi de Conferinţele

judeţene, a municipiului Bucureşti şi a PSD Diaspora sau

propuşi de Congres, precum şi câte 25 de reprezentanţi

ai fiecăreia dintre structurile interne ale partidului (TSD,

OFSD, OPSD, LAL), desemnaţi de Comitetele Executive ale

acestora.”

La reuniunea de la Craiova au participat 6000 de membri PSD, cu cîteva mii peste numărul statutar.

De ce?

Pentru a transforma o reuniune statutară, prin esență dedicată dezbaterii și votului, într-o paranghelie de Cult al Personalității lui Victor Ponta. Pentru momentul istoric numit ”a lua act de decizia lui Victor Ponta de a candida”, străluciții gudurători pe lîngă Șeful Cel Mare  au socotit că 1000 și ceva de membrii PSD sunt prea puțini.

La articolul 150, Statutul PSD, Constituția Poporului PSD-ist, stabilește pentru Consiliul Național următoarele atribuţii:

”a) alege şi revocă prin vot secret Preşedintele Consiliului

Naţional;

b) validează componenţa Comitetului Executiv Naţional

şi a Biroului Permanent Naţional;

c) asigură punerea în aplicare a hotărârilor Congresului;

d) hotărăşte constituirea de alianţe politice cu alte

partide, în baza protocoalelor de asociere încheiate

în condiţiile legii, precum şi comasarea prin fuziune

sau absorbţie cu alte partide sau formaţiuni politice, la

propunerea Comitetului Executiv Naţional;

e) dezbate şi aprobă anual Rapoartele de activitate

ale Preşedintelui Consiliului Naţional și ale

departamentelor, ale liderilor de grupuri parlamentare,

precum şi ale Președinților structurilor interne ale

partidului;

f) stabileşte strategia de organizare a campaniilor

electorale prezidenţiale, parlamentare,

europarlamentare şi locale;

g) validează activitatea şi hotărârile Comitetului Executiv

Naţional;

h) soluţionează contestaţiile formulate împotriva

hotărârilor de sancţionare adoptate de Comitetul

Executiv Naţional;

i) soluţionează divergenţele între Consiliile organizaţiilor

judeţene, respectiv al organizaţiei PSD a municipiului

Bucureşti şi Comitetul Executiv Naţional în legătură

cu desemnarea candidaţilor pentru alegeri legislative;

j) aprobă bugetul anual de venituri şi cheltuieli al partidului

şi hotărăşte asupra execuţiei acestuia;

k) îndeplineşte orice alte atribuţii stabilite prin hotărârile

Congresului sau care reies din prevederile prezentului

Statut.”

Dibuiți dvs în acest text vreo referire la ceea ce s-a întîmplat la Consiliul Național de la Craiova?

Firește că nu.

Și asta din simplul motiv că instituția prevăzută de Statut ca avînd vreo legătură cu desemnarea candidatului PSD la Președinție e Congresul PSD.

Statutul PSD, mai precis, mai precis, articolul 134, paragraful d, înscrie printre atribuțiile Congresului PSD și pe aceasta:

„– validează scrutinul electoral intern pentru desemnarea candidatului PSD la funcţia de Preşedinte al României desfăşurat în baza Regulamentului de organizare a alegerilor pentru desemnarea candidatului PSD pentru funcţia de Preşedinte al României, elaborat de Biroul Permanent Naţional şi aprobat de Comitetul Executiv Naţional“.

Să fie limpede!

Potrivit Statutului PSD, desemnarea candidatului PSD se face în urma unui scrutin electoral intern. Congresul are în aceste condiții rolul Curții Constituționale în cazul scrutinului prezidențial:

Validează rezultatele scrutinului electoral din cadrul PSD.

Altfel spus, desemnează prin vot, după ce i s-a prezentat un Raport privind corectitudinea scrutinului intern, pe cel care a învins la acest scrutin.

Acest lucru, impus de Statutul aprobat la un Congres de sub conducerea lui Victor Ponta, nu va avea loc.

La Orăștie, în cadrul întîlnirii informale a liderilor PSD s-a decis, în disprețul Statutului PSD, să nu se mai țină un scrutin electoral intern.

Motivul?

Ni l-a prezentat Liviu Dragnea, cel care, din motive lesne de înțeles, între care la loc de frunte s-ar număra grija de a scăpa de Victor Ponta, are tot interesul să-l împingă să candideze:

”Din punctul meu de vedere, pentru a avea şanse mari de reuşită la alegerile prezidenţiale, PSD trebuie să susţină un singur candidat. Cel mai mare risc pentru noi ar fi ca acest partid să se divizeze într-o competiţie internă pe care ştim dinainte cine ar putea să o câştige. Deci, ştim dinainte cine ar putea să câştige o competiţie internă”

Dincolo de aberația acestei justificări – o competiție internă ar diviza Partidul (cum să-l divizeze, dacă, potrivit Rezoluției, 6000 de membri PSD îl iubesc atît de tare pe Victor Ponta încît s-au grăbit să  vină pînă la Craiova doar ca să ia act de faptul că lui Victor Ponta i-a trecut prin cap să candideze?), Statutul PSD e pentru membrii PSD precum Constituția pentru cetățenii români.

Nu există nici o justificare pentru încălcarea Statului PSD de către membrii PSD.

Cum nu există nici o justificare pentru încălcarea Constituției de către cetățenii României.

Noi înțelegem groaza lui Victor Ponta la gîndul că un scrutin electoral intern, impus de Statut, ar putea fi cîștigat de Mircea Geoană sau chiar de Sorin Oprescu.

Dar nici măcar teama că altul ar putea candida din partea PSD nu justifică încălcarea Statutului de către chiar Victor Ponta în privința procedurilor de desemnare a candidatului PSD la Președinție.

Dacă acum, ca președinte al PSD,  încalcă Statutul PSD, cine ne garantează că mîine, ca președinte al României,  nu va încălca Constituția României?!