Senatorii din coaliția de guvernare au decis să le interzică parlamentarilor să-și deschidă birouri în alte județe față de cele în care au fost aleși, o „modă” promovată de partidele din opoziție, în special USR, pentru a-și menține bazinul electoral.
Fiecare senator și deputat își poate deschide un birou parlamentar pentru a primi cetățenii în audiență și primește lunar de la bugetul de stat o sumă de bani pentru funcționarea respectivului birou. Legea spune că parlamentarii minorităților naționale au libertate totală în acest sens: își pot deschide astfel de birouri de audiență „oriunde pe teritoriul României”. Toți ceilalți aleși pot înființa birouri parlamentare „ca regulă, în circumscripţiile electorale în care au fost aleşi”, iar dacă vor să-și deschidă un birou de audiență într-o altă zonă a țării, o pot face doar cu aprobarea Biroului Permanent al Camerei Deputaţilor sau, după caz, al Senatului.
Pe bandă rulantă
În Camera Deputaților a apărut o modă ca parlamentarii să ceară voie să-și deschidă birouri în județe în care nu au fost aleși: în actuala legislatură, 25 de deputați au făcut astfel de cereri. Toate solicitările au fost aprobate în unanimitate, pe bandă rulantă, în câteva secunde, fără cea mai mică discuție sau împotrivire. Cum a decurs votul? „Domnul deputat Adrian-Claudiu Prisnel vrea trei birouri parlamentare în Olt, Gorj, Mehedinţi, fiind deputat de Dolj. Are avizul Grupului USR. Trebuie să fim noi de acord. Dacă sunt obiecţii. Nu sunt”, a fost decizia conducerii Camerei Deputaților din 28 martie 2017. Toate celelalte cereri sunt trase la indigo.
Strategia USR-PMP
Aleși din toate formațiunile politice au făcut astfel de cereri, însă cei mai mulți deputați care au cerut și au primit acordul să-și înființeze birouri parlamentare în alte județe în care au fost aleși aparțin grupurilor USR și PMP.
„Evenimentul zilei” a observat un tipar: deputații USR și PMP își înființează noi birouri parlamentare în județele în care partidele lor nu au niciun parlamentar.
De exemplu, deputatul vasluian Corneliu Bichineț a cerut să-și deschidă birou parlamentar în partea opusă a țării, în Alba Iulia.
„Este un fel de alba-neagra cu rezultatul votului!”
În Senat, situația este diametral opusă. În octombrie 2017, senatorul Nicu Fălcoi, ales pe listele USR în județul Timiș, a cerut aprobarea deschiderii unui birou parlamentar în județul Mehedinți. Cazul său este emblematic pentru că timp de șase luni de zile, situația sa a fost dezbătută în contradictoriu în Biroul Permanent al Senatului. PNL, USR și PMP s-au declarat de acord, PSD-ALDE-UDMR s-au împotrivit.
Planul
În ședința din 16 octombrie 2017 a conducerii Senatului, USR-iști au explicat de ce parlamentarii lor vor birouri și în alte județe decât cele în care au fost aleși. „Avem județe unde au votat cetățeni pentru USR și nu există parlamentari și (...) unde filiala USR dorește să aibă sprijin și domnul senator Nicu Fălcoi să poată sta de vorbă cu cetățenii”, a spus senatorul USR Vlad Alexandrescu. În 26 februarie 2018, Fălcoi a venit să-și susțină personal demersul: „În județul Mehedinți au fost suficient de mulți oameni care au votat Uniunea Salvați România, este drept, nu suficient de mulți încât să putem trimite un parlamentar, dar asta nu înseamnă că acei oameni nu trebuie ascultați”. Coaliția de guvernare a tergiversat în permanență luarea unei decizii.
Competiție
„Meciul” final dintre putere și opoziție s-a jucat pe 10 aprilie 2018, când social-democrații au anunțat oficial că nu susțin procedura la care apelează senatorii USR și PMP. „Eu cred că nu ar trebui îngrădit, pentru că parlamentarul nu e al județului respectiv, e parlamentarul României”, l-a contrazis senatorul PNL Eugen Țapu Nazare. „Eu simt că este de datoria noastră să ne facem datoria și față de alegătorii din alte județe, acolo unde nu avem parlamentari. Așadar, eu vă rog, stimați colegi, teama de competiție nu cred că este un argument pentru a nu da un vot”, a spus și senatoarea PMP Severica-Rodica Covaciu.
Decizie în coaliție
Liderul senatorilor PSD, Șerban Nicolae, a anunțat că va propune schimbarea legii astfel încât parlamentarii să nu mai aibă dreptul să-și deschidă un birou într-un județ în care nu a fost ales.
„Faptul că parlamentari ai unui partid n-au primit voturi acolo unde au avut listă de candidați și candidați, ar trebui să ducă la concluzia că în primul rând, să respectăm măcar ciclic, o dată la patru ani, voința electoratului (...) Să derutăm electoratul, să-i spunem că există senatorul Șerban Nicolae din București, dar există și senatorul Șerban Nicolae din Iași, există și senatorul Șerban Nicolae din Maramureș, există și senatorul Șerban Nicolae de unde mai vreți dumneavoastră mi se pare că este totuși un fel de alba-neagra cu rezultatul votului”, a explicat el decizia PSD.
Dragnea, acuzat de colegi că fuge de electorat
Președintele PSD, Liviu Dragnea, deputat de Teleorman, a cerut și el să-și deschidă un birou parlamentar în București, solicitarea fiind aprobată fără discuții pe 23 octombrie 2017. În aceeași zi și la aceeași oră, în Senat, se discuta despre cazul senatorului USR Nicu Fălcoi, care dorea același lucru ca și Dragnea. În discuțiile din Senat, vicepreședintele forului, Niculae Bădălău (PSD), declara: „Eu nu am înțeles niciodată de ce candidezi într-o circumscripție și după aceea fugi în altă parte. Că păcălești electoratul. Oamenii te-au votat, au încredere. Eu fug de la București la Satu-Mare? Spun: „Nu mai vreau cu voi, mă mut acolo”. E inducerea în eroare a electoratului și nu e bine”.