Cunoscutul profesor universitar de Neurologie spune că pentru a ne feri de boală CARTE DE VIZITĂ nu există rețete sau pastile minune, ci doar acele reguli de bun simț care stau la baza unui stil de viață echilibrat. Totul pleacă, de fapt, de la respectul pe care ar trebui să-l avem față de propriul organism

Mâncăm pe fugă, eventual în timp ce scriem la calculator, mâncăm ce ne pică în mână sau ce găsim de-a gata la supermarket ori fast food. Apoi, muncim cu nemiluita, dezordonat și stresant, iar când vine vorba de somn... 3-4 ore ne ajung în timpul săptămânii, cu scuza că „recuperăm în weekend”. Nu în ultimul rând, ne gândim că dacă luăm niște vitamine văzute în reclame la TV n-o să ne îmbolnăvim niciodată.

Greșit de la primul până la ultimul cuvânt, spune medicul specialist neurolog Dafin Mureșanu, cu care am discutat pe larg la cea de-a şasea ediție a Cursului Internaţional dedicat tulburărilor comportamentului motor în maladia Parkinson, desfășurat în weekend, la Poiana Brașov. Profesorul spune că nu rezolvăm nimic dacă nu ne compunem un stil de viață echilibrat.

Stilul de viață e cheia

„În primul rând, prevenirea se referă la a fi blânzi cu noi și a ne îngriji, nu la a lua suplimente și pastile. Stilul de viață cu tot ce cuprinde el este cheia: a ne respecta raportul dintre orele active, orele de odihnă, de a încerca să ne trăim viața în spiritul bucuriei, fără stres, asta înseamnă prevenție. Alimentația, de asemenea, are un rol foarte important. Să avem un mod de viață care să includă și mișcarea, care este o caracteristică fundamentală a viului și a omului. Dacă nu ne mișcăm, dispărem. Este un element absolut esențial”. Nutriționiștii se reped adeseori să ne spună că dacă mâncăm – să zicem – un măr pe zi, n-o să facem o anume boală. Neurologul explică, însă, că acest tip de „diete minune” sunt de fapt doar ipoteze nedemonstrate. Ar trebui, spune Dafin Mureșanu, să respectăm câteva principii de bun simț, care ne fac organismul să funcționeze așa cum a fost creat s-o facă: să mâncăm alimente cât mai puțin procesate (și nu doar când vine vorba de carne, ci și lactatele la cutie de prin galantare sunt mult prea prelucrate), apoi să avem în farfurie legume, iar fructele să nu ne lipsească.

„Nu există o rețetă universal valabilă, pentru că fiecare dintre ei are particularitățile lui, organismul său îi spune de ce are nevoie”, spune specialistul. El adaugă că am face bine să mâncăm puțin, nu atât cât să nu ne mai putem ridica de la masă.

Nu avem resurse să gestionăm excesele

„O alimentație mai agresivă, grasă, procesată și superprocesată, întotdeauna fragilizează organismul și-l epuizează, îi consumă acea rezervă biologică nativă. Trebuie să înțelegem că organismul are mult mai multe resurse de a gestiona problema aportului redus de calorii şi nutrienţi, a lipsei alimentelor, decât are pentru exces. Iar bolile ni se trag tocmai de la excesul de alimente”.

Specialistul recunoaște, însă, că nu e tocmai ușor să trăiești sănătos, dar „efortul merită, fiind vorba de viața noastră”. „E adevărat că suntem supuși unor elemente care ne cam amenință în lumea această modernă. E vital să evităm, spre exemplu, o alimentație foarte procesată, cu mult prea multe toxine. Apoi modul în care mâncăm, pentru că nu trebuie s-o facem pe fugă și prost. Adaug aici și calitatea apei pe care o bem, pentru că sunt cazuri în care toxinele care se găsesc în apa potabilă din unele zone ar putea explica, de exemplu, anumite subtipuri de boală Parkinson bazate pe factori de mediu”, punctează el.

„Alimentația, risc general”

„Alimentația, mai ales cea agresivă, trebuie privită ca risc general, nu unul definit neapărat. (...) Nu putem spune cu certitudine că un anumit tip de alimentație previne un anumit tip de patologie. Dar poate preveni un spectru. Alimentația mai grasă, spre exemplu, ne expune bolilor cardiovasculare, pentru că arterele sunt cele care se înfundă. Dar ne și încetinește tranzitul intestinal. La cei sănătoși și la cei bolnavi. La pacienții cu Parkinson, spre exemplu, alimentele grase încetinesc eliminarea conținutului gastric, cresc intervalul dintre momentele de absorbție a medicației, creează discontinuitate și duc la complicații”, explică Dafin Mureșanu.

Somnul ne resetează

Neurologul Dafin Mureșanu ne atrage atenția că orele de odihnă sunt foarte importante. „Contează câte ore dormim și când dormim. E important să dormim orele acelea din preajma miezului nopții, pentru că există mecanisme foarte importante neuroprotective și de regenerare care se accelerează în timpul somnului. De fapt, rolul lui este acela de a reseta sistemele creierului și ale întregului sistem nervos, de a regenera”. Nu trebuie să exagerăm nici cu munca. „Dacă lucrezi sub tensiune sau ești într-un anumit conflict, toate aceste lucruri te dezorganizează interior, dau peste cap sisteme care sunt extrem de bine puse la punct. Sigur, nu le putem evita pentru că suntem cu toții sensibili, suntem cu toții sub presiune până la un anumit punct, dar trebuie să ne străduim dacă vrem să fim sănătoși”.