Precedent periculos în Justiția Română. Procurorii DNA sunt acuzați că au falsificat probe în „Dosarul Caltaboșul”
- Petrisor Cana
- 15 noiembrie 2016, 00:00
Înalta Curte de Casație și Justiție a dat, pe 8 noiembrie 2016, o sentință istorică ce poate influența radical numeroase dosare de corupție și nu numai. După șase ani de procese, judecătorii Curții Supreme au decis să îi dea dreptate fostului ministru al Agriculturii, Decebal Traian Remeș care a cerut despăgubiri pe motiv că anchetatorii au divulgat probe, difuzate de TVR, din dosarul în urma căruia a fost condamnat la trei ani de închisoare. Mai grav este că fostul demnitar susține că probele au fost „fabricate”. Puțin știu, însă, despre conexiunile dubioase între „Dosarul Caltaboșul” și ascensiunea fulminantă a actualului premier, Dacian Cioloș
O sentință a Înaltei Curți de Casație și Justiție, dată pe 8 noiembrie 2016, poate avea consecințe fără precedent în actul de justiție din România. Judecătorii Curții Supreme au decis, definitiv, că Direcția Națională Anticorupție (DNA), Televiziunea Română (TVR) și Rodica Culcer, fosta șefă a Știrilor televiziunii publice, din anul 2007, sunt obligați să îi plătească lui Decebal Traian Remeș, fostul ministru al Agriculturii, 15.000 de lei, pentru divulgarea probelor care au condus la condamnarea fostului demnitar pentru fapte de corupție. Mai mult decât atât, Decebal Traian Remeș susține că probele invocate de către procurorii anticorupție, care au condus la condamnarea sa la închisoare, au fost „fabricate”.
Denunțătorul a scăpat de închisoare
În fapt, sentința Înaltei Curți pune capăt a nouă ani de speculații pe această temă în care DNA a susținut că nu a furnizat imaginile difuzate de TVR, pe 10 octombrie 2007, în care Remeș apare întâlnindu- se cu un alt fost ministrul al Agriculturii, Ioan Avram Mureșan, de la care ar fi luat șpagă în bani și în produse alimentare pentru a favoriza un om de afaceri, Gheorghe Ciorbă. În dosarul întocmit de DNA, denumit, generic, „Caltaboșul”, Decebal Traian Remeş a fost acuzat de trafic de influenţă, Ioan Avram Mureşan de complicitate la cumpărare de influenţă, în formă continuată, iar omul de afaceri Gheorghe Ciorbă de cumpărare de influenţă, în formă continuată. Pe baza probelor DNA, Remeș și Mureșan au fost condamnați definitiv, în februarie 2013, la trei ani de închisoare, cu executare. În schimb, denunțătorul celor doi, omul de afaceri Gheorghe Ciorbă, a scăpat „doar” cu o pedeapsă de un an şi şase luni de închisoare cu suspendare.
Un montaj numit „Flagrant”
Remeș a negat veridicitatea probelor și, după ce a fost trimis în judecată de către DNA, pe 6 octombrie 2010 el a dat în judecată SRTv, DNA, Administraţia Prezidenţială, pe şeful statului, Traian Băsescu, precum şi pe Rodica Culcer. În acțiunea înaintată la Tribunalul Bucureşti, Remeș a cerut instanței să oblige aceste persoane şi instituţii la plata, în solidar, a zece milioane de lei, daune civile, pentru prejudiciul moral şi vătămarea dreptului nepatrimonial personal, prin divulgarea unor probe din dosarul în care a fost deferit justiţiei pentru fapte de corupţie. Remeş arăta că, prin difuzarea, în 10 octombrie 2007, pe postul public de televiziune a unui montaj, compus din video şi pasaje audio, denumit „Flagrant”, i-au fost încălcate mai multe drepturi fundamentale ocrotite de Constituţie, dar şi de pactele şi tratatele europene şi internaţionale, precum „dreptul la demnitate, cinste, onoare, bună reputaţie, prestigiul şi dreptul la viaţă privată”.
Decizia Curții de Apel Brașov
Tribunalul București a respins, pe 28 noiembrie 2014, acțiunea lui Remeș, care a făcut apel. Curtea de Apel Brașov a admis, în parte, apelul fostului ministru al Agriculturii împotriva sentinţei Tribunalului Bucureşti, iar pe 30 iunie 2016 a respins excepţia lipsei calităţii procesuale pasive DNA și obligă instituția să-i plătească lui Remeș, în solidar cu TVR și Rodica Culcer, 15.000 de lei. Instanța din Brașov a mai obligat TVR „să înceteze difuzarea înregistrărilor audio video ambientale şi telefonice ce au constituit probe în dosarul penal nr. 157/P/2007”. Decizia a fost menținută, definitiv, de Înalta Curte pe 8 noiembrie 2016.
„Dovezi care nu există”
După aflarea sentinței, Decebal Traian Remeș a declarat că a fost condamnat pe baza unor înregistrări care nu există.„Deci, în noaptea respectivă s-au făcut montaje, colaje, așa le numește inspecția judiciară. Variantele care nu le-au convenit procurorilor s-au distrus de către un ofițer de poliție, care recunoaște că le-a distrus. Inspecția judiciară relevă că o distrugere se face printr-un proces verbal și nu poate fi aprobată decât de procuror”, a declarat Remeș, la Antena 3. În octombrie 2007, în timpul anchetei DNA, în dosarul „Caltaboşul”, TVR a difuzat, în jurnalul de seară, imagini video de la o întâlnire a lui Remeş cu fostul ministru Ioan Avram Mureşan, în care acesta din urmă îi dă un plic, precum şi înregistrări audio referitoare la licitaţii.„Nu e vorba de un plic. Toată bătălia mea s-a învârtit în jurul faptului că procurorii m-au acuzat de lucruri care nu s-au dovedit sub nicio formă. Înregistrările nu au recunoscut existența plicului, pentru care am fost condamnat. Am condamnat prin proces și am ajuns să am decizie din partea Curții de Apel Brașov următoarele fapte: la DNA, în perioada 7 octombrie, ora 19.00, 8 octombrie, ora 11.00, după înregistrări, pe care nu le-am văzut nici eu vreodată, nici Înalta Curte de Casație și Justie, pentru că nu au fost depuse la dosar”, a mai precizat Remeș. Fostul ministru se consideră „cobaiul numărul 1 al telejustiției din România”. „Nu am avut parte de un proces drept și echitabil, acuzele publice prin linșajul mediatic s-au făcut pe 10 octombrie, au continuat toată iarna respectivă. Cercetarea mea a început pe 28 ianuarie 2008. Nu au ajuns niciodată originale. Scrie clar: au pus la dispoziție doar copiile. Din montaj lipsește excat acuza pe care mi-o aduce procurorul”, a adăugat Remeș.
Se consideră victima unei „comenzi politice”
În seara zilei de 10 octombrie 2007, în jurnalul de la ora 19.00, TVR a difuzat imagini de la o întâlnire a lui Decebal Traian Remeş cu Ioan Avram Mureşan, în care acesta din urmă îi dă un plic lui Remeş, precum şi înregistrări audio referitoare la licitaţii. Imaginile difuzate arătau prima întâlnire dintre Remeș și Mureșan, care a avut loc pe 23 septembrie la o terasă din zona Dorobanți. La un moment dat, Mureșan a fost sunat de către Ciorbă. „Mureșan: Unde ești? / Ciorbă: Uite, sunt aici la BRD, vizavi de piață. / Mureșan: BRD, aici e chiar pe colț, hai că vin pân-acolo”. Ioan Mureșan coboară și ia un plic de la Ciorbă. Revine la masa unde se afla și Remeș. Mureșan îi spune lui Remeș să deschidă servieta în care a introdus plicul. „Mureșan: Acuma am ăștia pentru tine, nu știu cum să fac! Îmi spui cum fac! / Remeș: Păi, mi-i dai, că nu e problemă! / Eu nu ți-am spus niciodata eu, da’... cel mai bine e să-i fi lăsat acasă, știi? / Să nu ne vadă cineva pe noi doi”. Mureșan pleacă, iar Remeș îl urmează la scurt timp.
CSM: atenționare publică
A doua zi după difuzarea imaginilor, pe 11 octombrie 2007, Remeş şi-a dat demisia din funcţia de ministru al Agriculturii. Din acel moment, DNA a fost suspectată că a transmis imaginile către TVR, însă fostul șef al procurorilor anticorupție, Daniel Morar, a negat vehement. „Materialul difuzat în această seară la «Jurnalul TVR» nu provine de la Direcția Națională Anticorupție. Dosarul e în două locuri la președinție și la DNA. Puteau fi reținuți 24 de ore cu obligația să fie sesizat președintele României sau unul dintre președinții Camerelor (...), dar pentru că nu a fost flagrant am apelat la o strategie”, a declarat, în aceeași seară, pentru Realitatea TV, fostul șef al DNA, Daniel Morar. Mai mult, DNA a remis, tot în aceeași seară, un comunicat de presă în care a negat că ar fi pus la dispoziția TVR înregistrări audio și video din dosarul lui Remeș. Și celelalte instituții ale statului care erau abilitate să efectiueze înregistrări, DGIPI – fosta „Doi și-un sfert” și SRI au negat că ar fi furnizat imaginile către TVR. Totuși, în urma verificărilor pe tema difuzării de la TVR, Inspecția Judiciară a CSM a transmis, pe 10 iulie, o atenționare publică a DNA.
Pe parcursul procesului care a urmat, Remeş le-a spus magistraţilor instanţei supreme că în urma procesului pe care îl va porni împotriva Preşedinţiei, DNA şi Televiziunii Române se va stabili cine se face vinovat pentru scurgerea în mass-media a probelor audio şi video, şi care este scopul acestor scurgeri. Remeş a declarat că se consideră victima unei comenzi politice, iar dosarul său a fost instrumentat în acest sens. Totodată, Remeş a arătat că acesta este şi motivul pentru care nu a dat o declaraţie în faza urmăririi penale, în faţa procurorilor DNA.
Debarcarea lui Remeș și ascensiunea lui Dacian Cioloș
Jurnalistul Bogdan Tiberiu Iacob a făcut, pe inpolitics.ro, o analiză care leagă ascensiunea fulminantă a actualului premier, Dacian Cioloș, de compromiterea și debarcarea lui Decebal Traian Remeș de la Ministerul Agriculturii, căruia i-a luat locul în anul 2007. „Intermediarul” acestei afaceri este indicat Virgil Ardelean, zis „Vulpea”, fost șef al „Doi și-un sfert” și rudă cu Cioloș.
„După formidabila ascensiune a lui Cioloș din ultimul an, în mediile politice a început să se vehiculeze un scenariu terifiant, dar cât se poate de plauzibil. Acela că demiterea lui Remeș a fost orchestrată de DNA cu largul concurs al «Doi și un sfert», condus pînă în luna mai 2007 de legendarul Virgil Ardelean, unchiul lui Cioloș”, scrie inpolitics.ro. Senatorul Valer Marian, fost procuror, a declarat: „În opinia mea, scenariul îndepărtarii lui Remeș de la minister cu implicarea «Doi și un sfert» Baia Mare este foarte probabil. Din ce știu eu, cam toate interceptările și filajele din dosarul Remeș au fost făcute de cei de la «Doi și un sfert», iar denunțătorul Gheorghe Ciorbă e considerat, în multe cercuri din Ardeal, drept un om al Doi și un sfert»”. Ace lași lucru îl spunea, în 2008, și Ioan Mureșan. El mai spunea presei că șefii „Doi șiun sfert” din Baia Mare din perioada în care Ciorbă era colaborator au fost promovați în DNA și în Ministerul de Interne.
După demisia lui Re - meș, Petru Albu, șeful de atunci al DGIPI, declara, pe 11 octombrie, pentru „Cotidianul”, că serviciul nu are nici un amestec în dosarul de la DNA. Câteva ore mai târziu, Albu spunea că Gheorghe Ciorbă a fost filat de subalternii săi. Ipoteza debarcării lui Remeș cu ajutorul „Doi și-un sfert” a avansat-o și Traian Băsescu, care declara, la Realitatea TV:„L-am văzut pe Remeș care spune că Traian Băsescu m-a trimis în pușcărie. Nu, Remeș, nu Băsescu, ci colegul tău, ministrul de Interne. El a știut totul. El a trimis oamenii de la «Doi și un sfert» să te înregistreze, el a știut”.
Rechizitoriul DNA, sub coordonarea procurorului Lucian Papici
Cercetările în „Dosarul Caltaboșul” au fost efectuate de procurorul Claudiu Dumitrescu sub coordonarea lui Lucian Papici, fostul șef al Secției I a DNA. Conform rechizitoriului, pe 13 septembrie 2007 şi pe 23 septembrie 2007, Remeş, în calitate de ministru al Agriculturii şi Dezvoltării Rurale ar fi acceptat şi primit produse alimentare (caltaboş şi ţuică) în valoare de 1.500 de lei şi suma de 15.000 de euro de la Gheorghe Ciorbă, prin intermediul lui Mureşan. „Banii şi produsele alimentare au fost primite în scopul favorizării firmei SC Construct Europromt SRL Certeze (aparţinând fiului omului de afaceri Ciorbă Gheorghe) la câştigarea a două licitaţii publice de atribuire de lucrări de amenajări funciare”, se arată în rechizitoriu. Omul de afaceri Gheorghe Ciorbă ar fi oferit, prin intermediul lui Mureşan, şi un autoturism de lux Audi Q7 în valoare de 65.000 de euro, fiind extrem de interesat în câştigarea licitaţiei de la ITRSV Râmnicu Vâlcea. Gheoghe Ciorbă s-a autodenunţat la DNA după ce a aflat că este oricum în vizorul anchetatorilor pentru că ar fi încercat, prin Mureşan, să-l cumpere pe Decebal Traian Remeş.