Editura Evenimentul si Capital

Prinţesa Nadeja Știrbey şi tulburătoarea poveste a Jurnalului său

Printesa Nadejda Stirbey era pasionata de fotografie, sursa Asociatia Istoria Artei
Autor: | | 0 Comentarii | 1118 Vizualizari

Jurnalul prinţesei Nadejda Ştirbey are nevoie de sprijinul iubitorilor de carte pentru a putea fi publicat. O acţiune inedită a celor care l-au descoperit în Arhivele Naţionale ale României.

Jurnalul prințesei Nadeja Știrbey a fost scris în perioada 1916-1919, imediat după intrarea României în război, evocând evenimente din Buftea, București, dar mai ales din perioada exilului la Iași. Caietul cu însemnări în limba franceză a fost găsit în fondul familiei Știrbey de la Arhivele Naționale ale României și vede pentru prima dată lumina tiparului, într-o ediție îngrijită de Oana Marinache, sub numele „Jurnal de Prinţesă (1916-1919)”. Prinţesa Nadeja Bibescu (1876-1955) era nepoata de bunic a domnitorului Gheorghe Bibescu (1842-1848). Crescută în Germania, apoi căsătorită în 1895, la Geneva, cu vărul ei, prinţul Barbu A. Ştirbey (1872-1946), viaţa tinerei intră într-o nouă etapă după sosirea în ţară.

 

 

Povestea Prinţesei

 

Oana Marinache, un cercetător pasionat de vechile familii româneşti, ne-a spus câte ceva din istoria vieţii  acestei femei deosebite: prinţesa Nadejda Ştirbey. „Crescută şi educată în Germania,  Nadejda Bibescu a folosit limba germană pentru scrierile ei: poezii, poveştile şi piesele de teatru; în limba franceză coresponda cu familia şi prietenii ei, existând foarte puţine însemnări în limba română. Scrierile ei nu au văzut lumina tiparului, cu excepţia unor poezii traduse de poetul şi doctorul Vasile Voiculescu, istoricul Nicolae Iorga şi George Topârceanu.”

„Ca personalitate, Nadeja ţine de mentalitatea secolului al XIX-lea în care femeia era pregătită să fie soţia şi mama perfectă, mulţumindu-se sau creându-şi lumea ei. Prezenţa ei retrasă din spaţiul public, departe de intrigile saloanelor bucureştene şi de cronicile presei mondene, este atestată cel puţin până la momentul 1909.” Era prietenă cu Principesa moştenitoare Maria, soţia Principelui Ferdinand, viitorii regi ai României Mari. Iubea artele, participa la opere de caritate şi era paisonată de fotografie. „Apreciată de familie şi prieteni ca o soţie şi mamă devotată creşterii celor patru fiice, Nadeja se dedică total unor activităţi creative în spaţiul căminului ei: pictează, brodează, croieşte, ascultă muzică simfonică, cântă la pian şi vioară, scrie poezii, poveşti şi piese de teatru, comandă şi cultivă diferite plante în grădina sa, călăreşte, se ocupă de întregul complex de la Buftea.”, ne mai spune Oana Marinache.

 Un caiet de mici dimensiuni, o mare comoară  

Jurnalul, un caiet de mici dimenisuni, a fost descoperit în Arhivele Naţionale ale României. Acoperă perioada 14 august 1916 – 12 februarie 1919.

 „Jurnalul Nadejdei descrie una dintre cele mai grele perioade din istoria ţării noastre, perioada de doi ani de cumpănă pentru existenţa României şi de mari prefaceri la nivelul clasei politice şi militare româneşti. (...) Cu întreruperi, în cele main cumplite clipe de disperare, resemnare, zbucium interior, prinţesa Nadejda se apleacă asupra caietului şi consemnează trăirile ei şi prefacerile societăţii"

 

Pagina 1 din 2



Alte articole din categoria: Cultură

evz.ro
libertatea.ro
rtv.net
wowbiz.ro
b1.ro
cancan.ro
infoactual.ro
unica.ro
fanatik.ro
dcnews.ro

LASA UN COMENTARIU

Caractere ramase: 1000

CITEŞTE Şi
FACEBOOK
evz.ro

Articole salvate