Suntem – a câta oară! – în criză politică. Una hilară, ruptă parcă din bancurile cu nebuni, incorecte politic, dar atât de corecte din punctul de vedere al redării cât mai fidele a imaginii conducătorilor noștri.

Pentru că evenimentele se precipită există riscul să uităm de unde am plecat, să amestecăm personajele pozitive cu acelea negative (aici riscul e minim, pentru că nu cred că sunt multe personaje pozitive în povestea asta) m-am gândit să-mi notez unele lucruri. Iată care sunt acestea:

De unde a pornit criza? Dacă nu apărea scandalul dintre Liviu Dragnea și Sorin Grindeanu, ce scandalurii ar fi vizat PSD, în afară de cele „business as usual”, cu „penalii”, „proștii care-i votează” etc? În primul rând, atacurile mai violente – nu înțepăturile cu amenințări de remaniere sau răspunsurile țâfnoase ale premierului – au pornit taman când tot netul se pregătea să o tăvălească serios pe Gabriela Firea pentru primul an de mandat în fruntea Primăriei Capitalei. Nici n-au apucat să se propage primele glume cu „pupeze roz” că primărița a sărit cu picioarele pe premier. Sorin Grindeanu era considerat principalul vinovat pentru că nu finanțase proiectele lui Firea.

Din acel moment, atacurile nu au mai contenit. Anunțul Liei Olguța Vasilescu privind amânarea unor creșteri salariale a crescut potențialul de scandal în partid.

De ce? Încă de la câștigarea alegerilor – în decembrie 2016 – cele mai dure atacuri spuneau „Programul PSD este o utopie, o minciună, el nu poate fi realizat niciodată!”

E posibil ca persoane interesate în apariția unor scandaluri care să estompeze dezvăluirile privind alegerile din 2009 sau altele de același gen să fi lucrat pe lângă Dragnea, agitându-l pe temele care-l preocupau pe el ( ridiculizarea programului de guvernare, dosarul pentru abuz) sperând să-l determine să declanșeze un iureș care să acopere totul. Iureș de care să profite și ei. Guvernul Grindeanu era personajul ideal pentru a ajuta PSD să scape de efectele decontării neîmplinirii promisiunilor electorale. La asta cred că a contribuit și faptul că Sorin Grindeanu se chinuia foarte mult să-i devină antipatic lui Dragnea.

Deschiderea externă a premierului e un motiv de supărare, mai ales că asta e o mare problemă pentru Dragnea. De câte ori Dragnea are o întâlnire cu un oficial străin se fac anunțuri, se dau poze pe surse, dar sunt foarte puține, și astea axate pe Israel și Austria. E clar că președintele Camerei Deputaților nu e un tip popular în afara țării și asta îl chinuie.

Cu Grindeanu, lucrurile stau altfel. În mai, doi consilieri de-ai săi au mers în America și, ajutați, se pare, de o multinațională din energie, au stabilit contacte, mult mai bune decât cele contra-cost care au ajutat la prima vizită a lui Dragnea și Grindeanu, la cina „restrâns-extinsă” cu Donald Trump. Cei doi consilieri – parcurgând cărările bătute în 2013 și de Victor Ponta, care a fost atunci în SUA, la o întâlnire cu Joe Biden – se pare că au mijlocit obținerea promisiunii că vicepreședintele Mike Pence îl va primi pe premierul român. Două amănunte: primul este că lobbyul nu putea rezolva singur totul, un rol trebuie să fi jucat și ambasadorul nostru, George Maior, accesat mai degrabă pe filiera Victor Ponta, decât prin fostul subaltern al lui Maior, generalul Gabriel Stătescu, actualul consilier al lui Grindeanu, dar asta e doar o presupunere; al doilea amănunt este că, în 2013, vizita lui Ponta în SUA a fost un motiv serios de ceartă cu partenerul său de atunci, Crin Antonescu.

Mijlocirea întâlnirii Grindeanu-Pence se întâmpla înainte de vizita lui Klaus Iohannis în SUA. Președintele a mers cu o delegație formată din Eduard Hellvig, șeful SRI, și câțiva consilieri prezidențiali. O delegație din care nu a făcut parte niciun reprezentant al Guvernului, dar nimeni din Palatul Victoria nu a protestat. Mai mult, unul dintre ziariștii aflați în delegație a lansat știrea că următoarea mare întâlnire româno-americană va fi cea dintre Grindeanu și Pence. A aflat Dragnea, ca noi toți, că partenerul său de „cină restrânsă” se întoarce în America fără el? E foarte probabil. S-a ofuscat? Categoric.

Sigur, nu ăsta e motivul principal al scandalului, dar el pare picătura care a umplut paharul și a sugerat că s-a creat o legătură între Iohannis și Grindeanu. Tot semne ale apropierii Cotroceni- Victoria au fost și demararea contactelor stabilite de președinte în SUA, pe Apărare și Energie, fiind stabilite întâlniri ale americanilor cu oficiali din Guvern. Pe lângă asta, Grindeanu a început – cu dreptul, prima întlnire fiind cu premierul francez – un „tur european”, lucru care-l îndepărta și mai mult de partidul său. Era evident pentru oricine că, pe fondul răcirii relațiilor cu Dragnea, premierul își căuta sprijin în afara nucleului dur al PSD, în străinătate, la adversari și la grupurile de dizidenți din ALDE și PSD. Să fie clar de la început, nu discutăm de lucruri ilegale, dar cert sunt neobișnuite și interpretabile în condițiile în care România este un etern câmp de luptă între Palate.

Devenise obligatorie o ședință în care premierul să fie readus cu picioarele pe pământ și schimbarea unor miniștrilor care aveau activități în afara „literei” programului de guvernare. PSD împușca doi iepuri: se descărca de povara neîmplinirii promisiunilor electorale și își recupera Guvernul. Dar cât își dorea PSD de la acest scandal? Dorea să schimbe premierul? Tind să cred că nu. Exaltați sunt mulți în partid, dar nu cred că nu realizau că un Iohannis care se crede negociatorul dintre Trump și Uniunea Europeană va simți mirosul de sânge și va ocupa Palatul Victoria cu un nou guvern al lui. Totuși purtarea lui Grindeanu în timpul ședinței este ciudată. La pauză pleacă și forțează astfel un vot pentru demiterea sa. S-a supărat pur și simplu sau vedea că un eveniment pe care îl aștepta, votul pentru retragerea susținerii politice, nu se mai producea?

Nu o să știm niciodată ce s-ar fi întâmplat dacă Grindeanu stătea și suporta mustrările lui Darius Vâlcov.

Nici nu mai are importanță pentru că, indiferent ce forțe i-au promis susținere lui Grindeanu, începe să fie clar că l-au mințit. Guvernul are duminică seara doar 3 componenți, iar ruperea din PSD anunțată ca masivă e deocamdată firavă. Asta nu înseamnă că lucrurile nu pot evolua, dar planul inițial cred că era mult mai evoluat, pentru a-l salva pe Grindeanu, după ce a aruncat cea mai puternică grenadă în ochii lui Dragnea.