Societatea Picara Trading SRL, cu acţionariat sută la sută românesc, aflată printre cei mai mari importatori paraleli de medicamente, a fost „ajutată” să-şi rupă gâtul de către, ţineţi-vă bine, Erste Group, proprietatul Băncii Comerciale Române. Acesta, în calitate de consultant, a împins firma Picara spre faliment, comunicându-i date false.

Domeniul de activitate al Picara, deţinută în proporţii egale de Cristina Păun şi Răzvan Andrei Picu, este distribuţia de medicamente, axat în special pe comerţul intracomunitar, cunoscut şi sub denumirea de comerţ paralel.

Pe lângă activitatea de export paralel, adică vânzarea în ţările membre UE a medicamentelor achiziţionate de pe piaţa românească, societatea a dezvoltat şi componenta de import paralel, aducerea de medicamente care sunt mai ieftine în UE decât în România, şi punerea lor pe piaţa internă la un preţ mai mic decât cel practicat de companiile de medicamente în ţara noastră.

În ce priveşte numărul de licenţe de import paralel eliberate de Agenţia Naţională a Medicamentului, SC Picara este lider deţinând peste 200 de licenţe active pentru produse mai ieftine în ţările de origine decât în România, acoperind Polonia, Grecia, Austria, Franţa, Bulgaria, Germania, Lituania, Portugalia, Italia sau Marea Britanie.

 

Erste Bank, aleasă pe baza colaborării cu BCR

Înfiinţată în 2005, Picara ajunsese în 2013 la o cifră de afaceri şi un profit care îi permiteau să facă investiţii pentru dezvoltarea afacerii. În acel an, cei doi acţionari au decis să atragă capital de lucru, prin intermediul unui fond de investiţii, pentru cumpărarea unor farmacii. Planul de dezvoltare s-a dovedit a le fi aproape fatal, după ce consultanţii de la BCR i-au împins, ascunzându-le adevărul, să achizi- ţioneze o firmă care avea mari probleme.

Apoi, aflaţi în insolvenţă, dintr-o „eroare materială”, tot BCR le-a gonit furnizorul. Aveau nevoie de un consultant pentru achiziţii, să nu greşească în implementarea planului. În urma analizei ofertelor, proprietarii Picara au optat pentru Erste Bank, având în vedere că până atunci avuseseră o colaborare fructuoasă cu BCR la nivel de servicii bancare. Contractele au fost încheiate în martie 2014 şi s-a trecut la treabă. Partenerii externi, propuşi de Erste Bank pentru a desfăşura analiza financiară de tip due diligence, au fost Dragoş Stănescu, fost consilier al guvernatorului BNR, pe partea financiară şi avocatul Adrian Ciurtin, specializat pe tranzacţii cu energie regenerabilă, pentru partea juridică. Imediat după semnare, spune Răzvan Picu, i-a fost prezentată, ca potenţială ţintă de achiziţie, lanţul de farmacii Farmaplus care deţinea 43 de unităţi în Bucureşti şi judeţele limitrofe, plus participaţiuni în altă societate cu trei farmacii.

 

Conflictul major de interese al Erste

Compania Farmaplus era deţinută sută la sută de Fondul de Investiţii P&S East Growth Luxembourg SICAR, administrat ca şi Farmaplus de cetăţeanul sloven Dean Mikolic. Operaţiunile din România erau supravegheate de Oscar Lihu, cetăţean român, a cărui parteneră de viaţă, potrivit lui Picu şi al altor surse din mediul bancar, era Oana Mogoi, reprezentat BCR pe investiţii în energie alternativă. Un aspect foarte important, pe care consultantul nu l-a comunicat patronilor Picara, a fost faptul că, în timpul în care Erste presta servicii pentru Picara privind achiziţia Farmaplus, la nivel European Erste Group şi Dean Mikolic erau parteneri angrenaţi în mai multe tranzacţii M&A, cum ar fi Zito-Podravska.

 

Vlad şi Nic Voiculescu – unul a supervizat, altul ar fi profitat

Analiza financiară coordonată de Erste Group prin intermediul celor doi parteneri externi a fost total dezavantajoasă pentru Picara, determinând atât insolvenţa lanţului Farmaplus, cât şi prăbuşirea Picara, susţine, cu documente, Răzvan Picu.

Acesta a consultat organigrama Erste Group şi a constatat că, pe linie ierarhică, la Viena, tranzacţia Picara-Farmaplus era responsabilitatea vicepreşedintelui Erste Group pe sectorul sănătăţii şi eficienţei energetice, care la data semnării actelor era Vlad Voiculescu, ce avea să ajungă ministrul Sănătăţii în guvernul Cioloş.

„Acţiunea de destabilizare a Picara a fost favorabilă producătorilor şi distribuitorilor de medicamente din portofoliul Link Resources, firmă deţinută de non-unchiul domnului Vlad Voiculescu, Nic Voiculescu. Efectul acestor ac- ţiuni abuzive a fost blocarea accesului populaţiei la alternativa achiziţionării unor medicamente la preţuri diminuate şi menţinerea controlului privind stabilirea preţurilor la medicamente în România”, a declarat Răzvan Picu pentru Evenimentul zilei.

Ingineria prin care s-a distrus o afacere care vindea medicamente ieftine

Firma Picara aducea medicamente în ţară sub preţul pieţei, iar asta încurca planurile rechinilor care domină industria de ani buni. Într-un memoriu către BCR, înregistrat sub nr. 27926 pe 20 octombrie 2017, avocatul societății Picara acuză “practicile incorecte pe care membrii Group Corporate and Investment Banking Erste Group (GCIB) din cadrul BCR le-au folosit pe parcursul coordonării analizei financiare de tip due diligence pe care au prestat-o în legătură cu tranzacţia Farmaplus SRL” conform contractului de consultanţă nr. J190/24.03.2014, semnat din partea GCIB de Matei Filipidescu – Head of Group Corporate and Investment Banking-BCR şi Adrian Roşoga – Supervizor al aceluiaşi departament.

 

Amnezia consultanţilor

În memoriu se spune: „O abatere severă a membrilor GCIB o constituie faptul că reprezentanţii Picara Trading nu au fost informaţi nici pe durata procesului de due dilligence, nici ulterior, de parteneriatele aflate în desfăşurare la momentul respectiv – deci până la data tranzacţiei şi inclusiv la data perfectă- rii tranzacţiei – între P&S Capital şi Erste Group privind acţiuni de tip M&A la nivel european: tranzacţia Zito-Podravska, tranzacţia Paloma. Coroborat cu faptul că echipa de consultanţi a considerat corecte o serie de infracţiuni prezentate de Farmaplus în cadrul procesului de analiză (aspect pe care le vom prezenta mai jos), considerăm că intenţia Erste Group a fost de a-şi proteja partenerul Dean Mikolic în detrimentul clientului Picara Trading, înşelând astfel Picara”.

Apoi, în memoriul către BCR, avocatul Picara prezintă „aspectele indicate ca fiind conforme din punct de vedere legal, de către consultant, acestea având consecinţe severe asupra activităţii ulterioare, atât a Picara, cât şi a Farmaplus, condiţii în care respectivele aspecte erau încă de la acea dată fapte şi situaţii pe care consultantul ar fi trebuit să ni le indice ca posibile fapte cu iz penal şi să ne avertizeze ferm asupra riscurilor şi a consecinţelor juridice generate de acestea”:

● Împrumut de 5 milioane RON între societăţile Farmaplus şi Fast link, ambele aparţinând P&S, bani care nu au mai fost restituiţi; în prezent există plângere penală depusă pentru spălare de bani şi evaziune fiscală

● Antecontract de vânzare-cumpă- rare teren în valoare de 2,5 milioane RON prin care Farmaplus urma să achiziţioneze acest teren de la Oscar Lihu, administratorul delegat al Farmaplus! Urmează o plată parţială de 2,3 mil. RON, bani pierduţi pentru că ulterior nu s-a mai plătit şi ultima tranşă de 200.000 RON, conform contractului, astfel încât terenul a ră- mas în posesia lui Lihu; în prezent există plângere penală depusă pentru spălare de bani şi evaziune fiscală

● Majorare capital social cu împrumuturile făcute de fondul de investiţii – din documentele depuse spre analiză în 2014 rezultă că împrumuturile iniţiale de 1,5 mil. euro au fost făcute de fondul de investiţii CEE, prin urmare majorarea de capital social făcută de P&S cu suma respectivă este un fals. Deci altă gaură făcută Farmaplus de proprietarul sloven

● Analiza creanţelor pe care Farmaplus o avea la furnizori a fost făcută cu rea credinţă din partea consultanţilor, afectând categoric funcţionarea ulterioară a Farmaplus cu Picara în acţionariat; în prezent pe baza expertizelor financiar-contabile efectuate în insolvenţa Farmaplus există depusă plângere pentru spălare de bani, evaziune fiscală, fals şi uz de fals.

 

O „eroare materială” de milioane

În memoriu, avocatul BCR, mai cere „auditarea abuzului pe care BCR l-a făcut în relaţia cu Picara Trading privind dosarul 178/02.11.2016. Potrivit acestuia, BCR a poprit abuziv conturile Picara Trading întrucât societatea se afla în procedura concordatului preventiv omologat din data de 13.06.2016.

Eroarea materială invocată nu este susţinută, întrucât măsura a fost transmisă doar colaboratorului exclusiv Picara selectat pentru perioada concordatului (n.r. un gen de insolvență), partener cu care Picara nu a colaborat înainte deschiderii concordatului, şi care, ulterior acţiunii BCR a sistat colaborarea cu Picara, cu consecinţe grave asupra bussines-ului societăţii”. Acest lucru este confirmat şi de ANAF, care, în procesul-verbal nr. 16450/3/14.02.2018 de control la Farmaplus, nota:

„De la data de 01.08.2014 aprovizionarea cu medicamente a scăzut constant, distribuitorii neasumându-şi riscul colaborării cu noul acţionariat. Lipsa de medicamente a determinat imposibilitatea Farmaplus SA de a-şi onora angajamentele de plată la furnizori şi implicit intrarea în insolvenţă”. Picara s-a văzut în situația de a nu mai primi marfă de la furnizori.

Ce se întâmplase de fapt? BCR a cerut executarea silită a colaboratorului Picara pentru suma de patru milioane de lei, pe care aceasta ar fi datorat-o. Chiar dacă banca a comunicat o săptămână mai târziu, pe 09.11.2016, suspendarea propririi, invocând că fusese instituită dintr-o eroare materială, furnizorul a încheiat relaţia comercială cu Picara.

Pe 17 aprilie 2018, BCR se spăla pe mâini, anunţând Picara că toate acuzaţiile pe care i le-a comunicat se dovedesc nefondate.

 

În loc de răspunsuri, BCR ne-a transmis ameninţări voalate cu procese

Pe 17 mai, în vederea unei informări corecte a opiniei publice, Evenimentul zilei a solicitat BCR, precizând că adresa noastră era în atenţia preşedintelui executiv Sergiu Cristian Manea, puncte de vedere la fiecare acuzaţie adusă de Picara. Pe 21 mai am primit următorul răspuns:

„Stimate domnule Pena, regăsiţi mai jos poziţia oficiala a BCR pe marginea întrebarilor pe care ni le-aţi transmis referitoare la cazul Picara Trading,

1 Mai întâi de toate, dorim să punctăm că banca îşi desfăşoară activitatea conform unor principii de etică stricte, clare şi aflate în permanentă supervizare a departamentelor interne de control, a auditorilor certificaţi şi a autorităţilor de supraveghere. De aceea, vă asigurăm că în această situaţie banca deţine o imagine foarte clară asupra tuturor elementelor constitutive ale cazului.

2 În al doilea rând, considerăm că din perspectiva unui jurnalist experimentat, sunteţi la curent cu faptul că o instituţie bancară nu poate comenta operaţiunile comerciale ale clienţilor săi. Dorim, însă, să clarificăm faptul că poziţia de intermediar financiar exclude banca din planurile, deciziile ori finalitatea (ex: profitul /pierderea) unei afaceri, întotdeauna şi în întregime aflate în responsabilitatea respectivului client.

3 În al treilea rând, situaţia care v-a fost prezentată este nefondată şi facil demontabilă în faţa instanţei. Detaliile din cuprinsul întrebărilor dovedesc faptul că originea şi abordarea acestora constituie o presiune exercitată de către client asupra băncii prin intermediul mass media, ceea ce implică proceduri legale corespunzătoare, inclusiv în materie penală. Vă mulţumim pentru consideraţia atentă a celor mai sus subliniate. Vă asigurăm că vom exercita toate demersurile legale pentru a apăra reputaţia şi interesele băncii. Direcţia de Comunicare, Banca Comercială Română ”.

Pe 22 mai am revenit cu solicitarea ca BCR să ne precizeze dacă domnul preşedinte Manea a aprobat răspunsul de mai sus. Nemaiprimind niciun semn, în urmă cu două săptămâni, prin curier, am transmis aceeaşi solicitare direct peşedintelui Manea. Până la această dată nu avem nicio reacţie.

 

DIICOT cercetează un lanţ de infracţiuni

În prezent, există un dosar la DIICOT ca urmare a plângerii făcute, în mai 2017, de Farmaplus, Picara, Răzvan Picu şi Cristina Păun în care sunt cercetaţi BCR, Farmexpert DCI SRL, Dean Mikolic şi Oscar Lihu pentru săvârşirea infracţiunilor de înşelăciune, delapidare, fals în înscrisuri sub semnătură privată, uz de fals, evaziune fiscală, constituirea unui grup infracţional organizat şi spălarea banilor. Prima sesizare la DIICOT a fost depusă în decembrie 2016.

Instituția, condusă de Horodniceanu, a declinat dosarul către Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti, care a declinat către Parchetul General, care a trimis-o la Secţia 3 Poliţie. Să rezolve polițiștii!