Noua structură de conducere a PNL, proiectatul mare partid al Dreptei, are funcții pentru toată lumea. Scopul: mobilizarea în campania pentru prezidențiale

Noul partid rezultat din fuziunea PNL -PDL va avea o suprastructură de conducere gândită astfel încât să mulțumească pe toată lumea. Aceasta va intra de jure în vigoare din momentul în care Tribunalul se va pronunța în favoarea fuziunii, dar va fi votată la Congresul de fuziune al celor două partide de sâmbătă, 26 iulie.

Deși funcția de primvicepre ședinte a PNL a fost desființată la Congresul din iunie, liberalii nu vor fi mai prejos în comparație cu colegii lor de la PDL, care au șase funcții de primvicepreședinți, ocupate de Cătălin Predoiu, Anca Boagiu, Andreea Paul, Liviu Negoiță, Dorin Florea și, mai nou, Mihai Răzvan Ungureanu.

Astfel, șase dintre liberali vor ocupa și ei această funcție în viitorul partid. Potrivit surselor EVZ, este vorba de cei cinci vicepreședinți PNL cu cele mai multe voturi obținute la Congres, și anume: Ludovic Orban, Teodor Atanasiu, Dan Motreanu, Marin Almăjanu, Alina Gorghiu și președintele de organizație PNL cu cel mai bun scor obținut la europarlamentare, liderul PNL Călărași, Răducu Filipescu. În total, așadar, noua structură va avea 12 primvicepreședinți, situa ție care oarecum golește de importanță această funcție dar care mulțu mește orgoliile de o parte și de alta.

PNL, 10 noi vicepreședinți

În plus, liberalii vor desemna alți 10 vicepreședinți. Este vorba despre liderii de organizații liberale care au obținut rezultate bune la alegerile europarlamentare și care nu sunt deja vicepreședinți. În total, liberalii vor contribui așadar cu 35 de vicepreședinți, la care se vor adăuga cei 17 vicepreședinți actuali ai PDL. Această structură va funcționa până după alegerile europarlamentare din noiembrie 2016, când ar trebui ca noul partid, numit PNL, să aibă alegeri interne.

Paradoxul Roman

La aceștia se adaugă și foștii președinți ai celor două partide, cei care mai sunt în PNL și PDL acum. Teoretic, asta ar duce la prezența în structurile de conducere a încă cinci persoane: foștii președinți liberali Radu Câmpeanu, Mircea Ionescu Quintus și Theodor Stolojan și foștii președinți ai PD Petre Roman și Emil Boc.

Dacă prevederea din statutul viitorului partid se va aplica, Stolojan și Roman se vor afla într-o situație paradoxală. Petre Roman, care a fost șef al PD până în 2001, va ajunge în forul de conducere pentru că e acum membru PNL, iar Theodor Stolojan, care a condus PNL între 2002 și 2006, este în situația inversă, ca membru PDL.

Mobilizare în campanie

Pe această nouă structură, conducerea noului PNL va avea peste 100 de membri, în condițiile în care numai Biroul Permanent Național al PDL are aproximativ 60 de membri. În acest fel, intenția celor două partide este ca mai mulți membri de partid să primească funcții pentru a se mobiliza în campania electorală în vederea alegerilor prezidențiale.

În ceea ce îi privește pe liberali, dincolo de acest obiectiv, aceștia intenționează și să numească în funcțiile de vicepreședinți pe unii dintre apropiații lui Crin Antonescu, pentru a asigura unitate și a nu provoca nemulțumiri în rândul celor care l-au votat pe Crin Antonescu în funcția de prezidențiabil al PNL.

MRU tot se mai vrea prezidențiabil

Mihai Răzvan Ungureanu a precizat, în cadrul emisiunii „Sub semnul întrebării” de pe B1 TV că nu renunță la intenția de a candida la alegerile prezidențiale. El a precizat că este conștient că cel mai bine plasat în sondaje din partea Dreptei este președintele PNL, Klaus Iohannis. „Nu îmi pun problema unei candidaturi de vanitate. Ceea ce mă interesează este ca în toamnă candidatul Dreptei să fie câștigător indiferent de numele lui”, a spus Ungureanu, cerând o dezbatere televizată cu toți potențialii prezidențiabili ai Dreptei.

Alianța Creștin Liberală, pentru prezidențiale

Alianța electorală formată de PDL și PNL pentru alegerile prezidențiale se va numi Alianța Creștin Liberală, a anunțat președintele PDL, Vasile Blaga. Klaus Iohannis a spus că în data de 5 august va fi anunțat candidatul unic al celor două partide. „Am constatat că avem doi candidați, domnul Predoiu din partea PDL și subsemnatul din partea PNL. Am convenit să demarăm în această săptămână sondaje. Va fi stabilită câte o casă de sondare, așteptăm rezultate până cel târziu în 4 august, urmând ca în data de 5 august să anunțăm oficial cine va fi desemnat candidatul Dreptei”, a spus Iohannis.

Despărțirea de Traian Băsescu

Proiectul de statut al viitorului partid conține o prevedere conform căreia foștii președinți ai PDL și PNL ar urma să facă parte din forurile de conducere ale noii construcții. Cu o precizare, însă: numai dacă sunt membri ai PDL sau PNL. „Avem statutele ambelor partide, foștii președinți, dacă sunt membri ai celor două partide, da, dacă nu, nu”, a răspuns, ieri, președintele PDL, Vasile Blaga. Întrebat dacă această precizare ar putea face trimitere și la Traian Băsescu, liderul PDL a răspuns negativ. „Unde dai și unde crapă. Nu. Domnia sa a spus care îi sunt intențiile și nu are rost să dezbatem pe acest caz”, a afirmat Blaga. Într-adevăr, șeful statului nu a făcut un secret din dorința sa de a sprijini PMP după ce va pleca de la Cotroceni. Ba chiar, conform declarațiilor lui Blaga, recent, Traian Băsescu și-a ridicat arhiva personală din sediul PDL din Modrogan. O înregistrare publicată de site-ul stiripesurse.ro arată totuși că unii din noua construcție se tem să nu se pomenească peste noapte cu Traian Băsescu în partid. Astfel, senatorul PNL Sorin Roșca Stănescu a cerut luni, în Delegația Permanentă, garanții prin statut împotriva acestei situații. I s-a răspuns că măsura fusese deja luată.

INSCOP: O treime dintre români cred că fuziunea e o idee proastă

Mai mult de o treime dintre români consideră că fuziunea dintre PDL și PNL este o idee proastă, arată un sondaj realizat de INSCOP Research la comanda cotidianului „Adevărul”.

Astfel, 35,4% dinrepondenți sunt de părere că unirea PNL și PDL este o idee proastă. 29,4% consideră că un asemenea proiect este o idee bună, iar 35,2% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

În ceea ce privește reușita fuziunii, 32,7% cred în succesul acesteia, în timp ce 28,1% afirmă contrariul. Restul de 39,2% nu știu sau nu răspund la această întrebare.

Liberalii, încântați

Cel mai mare grad de mulțumire se înregistrează în rândul electoratului liberal, lucru oarecum de înțeles dat fiind că viitorul partid ar urma să se numească PNL. 85,6% din alegătorii PNL cred că fuziunea este o idee bună și doar 4,5% dintre votanții liberali o consideră o idee proastă. Doar 9,8% nu au o opinie formată pe acest subiect.

Un sfert dintre votanții PDL nu știu ce să creadă

Votanții PDL sunt ceva mai puțin încântați: 70,7% au o părere bună, 6,1% spun că fuziunea este o idee proastă, în timp ce aproape un sfert, 23%, nu se pronunță.

Sensibilizați probabil de propaganda liderilor politici ai Stângii, majoritatea votanților alianței PSD-UNPR- PC, 60%, cred că acest proiect politic este o idee proastă. Doar 15,5% au o părere bună.

Doar 24% din electoratul PMP de la euroalegeri apreciază decizia fuziunii PNL-PDL. În schimb, 52% au exprimat o opinie nevaforabilă cu privire la această construcție. Alegătorii UDMR sunt și mai sceptici, numai 5,4% exprimându- se în favoarea fuziunii.

Studiul a fost realizat în perioada 1-6 iulie 2014, pe un eșantion de 1.055 de persoane. Eroarea maximă admisă a datelor este de 3%.