Parlamentul European a atras atenţia, miercuri, că doar unele state membre alocă "resurse relevante" pentru combaterea fraudei cu fonduri UE, considerând drept "inacceptabil" că unele ţări aplică doar măsuri corective, fără a investiga neregulile şi fără a-i sancţiona pe responsabili, scrie mediafax.ro.

Protejarea intereselor financiare ale Uniunii Europene este "deosebit de importantă", iar fondurile europene trebuie să fie administrate "în mod corespunzător" şi folosite "în cel mai eficient mod cu putinţă", se arată în "Raportul anual pe 2013 privind protejarea intereselor financiare ale UE - combaterea fraudei", prezentat şi dezbătut miercuri în Parlamentul European.

Potrivit raportului, în 2013, au fost raportate Comisiei Europene 15.779 de nereguli, din care 14.710 de natură nefrauduloasă şi 1.609 de natură nefrauduloasă, implicând o sumă totală de aproape 2,14 miliarde de euro, din care aproape 1,76 miliarde de euro vizează cheltuieli, reprezentând 1,34% din totalul plăţilor, restul de 380 milioane reprezentând 1,86% din resursele tradiţionale proprii brute colectate.

"Deşi impactul financiar total al neregulilor nefrauduloase raportate în 2013 a scăzut până la aproape 1,84 miliarde de euro, cu 36 % mai puţin decât în 2012, numărul acestor nereguli a crescut, de fapt, cu 17 % faţă de exerciţiul precedent", în timp ce "numărul neregulilor frauduloase raportate în 2013 a crescut cu 30% faţă de 2012, deşi impactul lor financiar a scăzut cu 21%, cifrându-se la 309 milioane de euro", se arată în raport.

Europarlamentarii se declară "preocupaţi" faptul că, în 2013, rata de recuperare în cazurile de fraudă s-a menţinut la doar 23,74 %, cifră care este mai mică decât rata medie de 33,5 % pentru perioada 2008-2012.

În acest sens, ei subliniază că responsabilitatea aparţine autorităţilor naţionale şi serviciilor Comisiei pentru recuperarea sumelor necuvenite şi le solicită să-şi asume "în mod adecvat" această responsabilitate şi să îmbunătăţească "substanţial" rata de recuperare în cazurile de fraudă, aflată la un nivel foarte scăzut faţă de rata de recuperare în cazul neregulilor nefrauduloase - 63,9%.

Raportul constată că tendinţa generală în detectarea şi raportarea posibilelor nereguli frauduloase din ultimii cinci ani arată "o uşoară scădere", însă numărul neregulilor neraportate ca fiind frauduloase a crescut progresiv, astfel că CE i se solicită să examineze "mai detaliat principalele motive din spatele acestei creşteri şi să efectueze o analiză care să răspundă la întrebarea dacă tendinţa manifestată este rezultatul unei evoluţii în ceea ce priveşte detectarea neregulilor sau al modului în care cazurile sunt clasificate de statele membre".

La capitolul "Venituri – Resurse proprii", se subliniază că contrabanda cu mărfuri pentru care se percep taxe mari provoacă pierderi de venituri semnificative atât pentru bugetul UE, cât şi pentru bugetele statelor membre. Astfel, pierderile directe în ceea ce priveşte veniturile vamale ca urmare a contrabandei cu ţigarete sunt estimate la peste 10 miliarde de euro anual.

În 2013, în statele membre au fost înregistrate 133 de cazuri de contrabandă cu ţigări, dar Danemarca, Estonia, Spania, Franţa, Cipru, Luxemburg, Portugalia, Slovenia, Slovacia şi Suedia nu au raportat Comisiei Europene niciun caz de contrabandă cu ţigări, autorii raportului punând la îndoială "eficienţa procesului de raportare în aceste state".

Raportul trage un semnal de alarmă cu privire la creşterea cu 76 % a numărului neregulilor raportate ca frauduloase în cazul cheltuielilor UE şi solicită autorităţilor competente să ia toate măsurile necesare pentru a împiedica un astfel de trend negativ în anii următori.

Totodată, se exprimă exprimă îngrijorarea că, în sectorul agricol, numărul neregulilor a crescut în mod semnificativ în 2013 faţă de 2012.

În plus, există "diferenţe semnificative" între statele membre în ceea ce priveşte recuperarea sumelor pierdute ca urmare a plăţilor necuvenite depistate în sectorul Politicii Agricole Comune, astfel că ţările cu rate de recuperare sub 33% sunt îndemnate să facă eforturi pentru a şi le îmbunătăţi în 2015 şi în anii următori.

În domeniul politicii de coeziune, numărul cazurilor de nereguli raportate a crescut cu 15%, în timp ce neregulile la Fondul social european raportate în 2013 au fost cu 40% mai scăzute decât în 2009 şi 2010.

Potrivit raportului, în 2013, Comisia a efectuat 217 întreruperi de plăţi în domeniul politicii de coeziune şi a luat patru decizii de suspendare.

Autorii raportului atrag atenţia că statele membre nu au respectat pe deplin recomandările făcute de Comisia Europeană în 2012, în special privind serviciile de coordonare antifraudă, normele comune privind frauda, reforma în materie de achiziţii publice, neregulile frauduloase raportate, sistemele de verificări şi controale şi de evaluare a riscurilor.

Documentul arată că nivelul neregulilor şi al fraudelor în urma nerespectării normelor privind achiziţiile publice este în continuare ridicat.

De asemenea, europarlamentarii îşi exprimă preocuparea în ceea ce priveşte "ameninţările la adresa bugetului UE, care derivă atât din nerespectarea normelor (neregulile frauduloase), cât şi din acţiuni penale premeditate (fraude)".

Parlamentul European "regretă că doar unele state membre alocă resurse relevante pentru a combate frauda şi consideră că este inacceptabil că unele state membre se limitează doar să aplice măsuri corective, fără a iniţia investigaţii ale acelor nereguli şi fără a-i sancţiona pe cei responsabili, nerespectându-şi astfel obligaţia de a proteja interesele financiare atât ale UE, cât şi ale contribuabililor".

De asemenea, raportul constată că statisticile transmise de statele membre privind cazurile penale şi rezultatul lor sunt incomplete, îngreunând evaluarea investigării fraudei şi a procedurilor de urmărire penală în statele membre; apreciind, prin urmare, că adoptarea unor decizii de introducere a responsabilităţii penale la nivel UE şi introducerea Parchetului European ca instrument pentru începerea şi coordonarea unor investigaţii ale acestor nereguli va reprezenta "un important factor disuasiv pentru comiterea de acte ilegale şi pentru renunţarea la procesele de urmărire şi sancţionare a actelor de corupţie şi a faptelor penale ce aduc atingere intereselor financiare ale UE".

Legislativul european insistă ca statele membre să demonstreze "o voinţă politică fermă în combaterea cu succes a corupţiei, atât la nivel naţional, cât şi la nivelul UE, prin adoptarea unei legislaţii anticorupţie eficace şi prin continuarea propunerilor existente la nivelul UE". Totodată, PE solicită cetăţenilor "să pună presiune în mod convingător asupra guvernelor pentru ca acestea să aplice politici viguroase de combatere a corupţiei".

Totodată, PE invită Comisia să promoveze "o legislaţie adecvată privind protecţia denunţătorilor, accesul la informaţii şi transparenţa activităţilor de lobby, întrucât acestea sunt necesare pentru asigurarea controlului civil al guvernelor şi al instituţiilor UE şi supunerea practicilor lor controlului public, precum şi să utilizeze fondurile UE pentru sprijinirea activităţii organizaţiilor independente în acest domeniu, printre altele, pentru a stabili sprijinul financiar pentru jurnalismul de investigaţie transfrontalier.