La 165 de ani de la nașterea sa, politicienii actuali nu au vrut să dea ochii nici cu mormântul său.
La ziua lui, Mihai Eminescu a avut parte de multe manifestări, în diferite forme, dar discret. La „Uspenia”, biserica din Botoșani în care a fost botezat poetul nostru național, a venit tot consiliul local al orașului, ca în fiecare an, pentru o slujbă.
La Cimitirul Bellu, din București, unde a fost înmormântat, au venit scriitori, jurnaliști, ofițeri ai Armatei Române, revoluționari, oameni iubitori de cultură, curioși, dar și o fanfară a Jandarmeriei Române. Primise ordin să meargă acolo. N-a venit niciun înalt oficial de la Ministerul Culturii sau vreun politician de vază.
Au fost prezenți, însă, secretarul de stat Otilia Sava din MApN și secretarul de stat pentru relația cu Parlamentul, generalul Mircia Chelaru, alături de fiul său, Cătălin. Un sobor de preoți a oficiat o slujbă de pomenire.
La Galați a fost o situaţie comică: statuia lui Mihai Eminescu, prima din ţară, a fost păzită toată noaptea de polițiștii locali. Motivul: mâna muzei sale din complexul statuar, Veronica Micle, a fost furată, până acum, de 25 de ori și a fost refăcută cu o zi înainte.
Și în Moldova e Ziua Culturii Naționale
Data de 15 ianuarie, ziua nașterii poetului Mihai Eminescu, este marcată, începând din 2011, în fiecare an, ca Zi a Culturii Naționale. Ministerul Culturii a anunțat spectacole comemorative la Ateneul Român și la Opera Națională. În străinătate, Institutul Cultural Român de la New York organizează o serie complexă de evenimente dedicate sărbătoririi Zilei Culturii Naționale a României, sub titlul „Roata culturii românești”/ „The Wheel of Romanian Culture”.
Evenimentele au loc între 15 și 17 ianuarie, în Sala Auditorium a Institutului, la Cenaclul „Mihail Eminescu” al scriitorilor de origine română, stabiliți în America, precum și în câteva biblioteci.
Și autoritățile din Republica Moldova au hotărât ca ziua de naștere a poetului Mihai Eminescu să devină Ziua Culturii Naționale.
Recomandările noastre
