Muslumanii au dat foc la graniţa dintre Croaţia şi Ungaria. Tensiuni între forţele de ordine croate şi cele maghiare. Poliţia maghiară a dezarmat 40 de poliţişti croaţi

Muslumanii au dat foc la graniţa dintre Croaţia şi Ungaria. Tensiuni între forţele de ordine croate şi cele maghiare. Poliţia maghiară a dezarmat 40 de poliţişti croaţi

Autoritățile maghiare au sechestrat un tren care aducea refugiați din Croația, i-a dezarmat pe cei 40 de polițiști croați care însoțeau garnitura și l-au arestat pe mecanicul de locomotivă. Croația susține însă că niciun polițist al său nu a fost dezarmat în Ungaria. Ministrul maghiar de externe lansează un atac dur la adresa mai marilor Europei. “Europa a devenit ipocrită. Europa nu vrea să admită, cu onestitate, că se confruntă cu problemă enormă ”, spune Peter Szijjarto. Poliţia slovenă a folosit gaze lacrimogene împotriva unui grup de câteva sute de migranţi care încerca să treacă cu Croaţia.

Trenul cu aproximativ 1000 de persoane însoţite de 40 de poliţişti croaţi, a intrat pe teritoriul Ungariei fără acordul autorităţilor maghiare, a precizat șeful Forțelor pentru Situații de Urgență.  "E un incident major care încalcă legile europene", a denunţat Budapesta, care susţine că cei 40 de poliţişti au fost dezarmaţi şi trimis înapoi în Croaţia iar imigranţii au fost duşi la un centru de înregistrare. Potrivit Sky News, mecanicul de locomotivă ar fi fost arestat iar trenul, "confiscat".

Informațiile rămân însă contradictorii. Croația susține că niciun polițist al său nu a fost dezarmat în Ungaria, în timp ce Budapesta susține că nu a știut de venirea trenului, autoritățile nefiind notificate în prealabil, așa cum s-a întâmplat în cazul altor transporturi, și de aceea a procedat la sechestrarea vagoanelor în localitatea Magyarboly.

Ne puteți urmări și pe Google News

Zoltan Kovacs, purtătorul de cuvânt al guvernului maghiar: "Asistăm la eşecul total al statului croat în gestionarea crizei migranţilor".

Croația, care s-a declarat depășită de afluxul masiv de imigranți de pe teritoriul său, a început să transporte, vineri, o parte dintre refugiați către Ungaria sau Slovenia. 

În jur de 1.500 de imigranți au venit la bordul unui tren - al doilea în decurs de 24 de ore - la Zagreb. Poliția croată i-a dus către un centru de înregistrare, apoi i-a lăsat liberi să plece prin propriile mijloace către granița cu Slovenia, situată la numai 20 de kilometri.

Mai la est, 20 de autobuze care transportau fiecare câte 60 de imigranți au putut trece granița cu Ungaria spre seară, la Beremend. Alte 30 de autocare așteptau în cursul serii să treacă granița, iar situația părea calmă.

Budapesta a acuzat autoritățile croate că îi încurajează pe imigranți să treacă ilegal frontierele Ungariei. Însă Croația, care a devenit noua destinație a refugiaților din Siria și Irak, după închiderea completă a graniței dintre Serbia și Ungaria, a afirmat în cursul serii că a convenit cu Budapesta ca Ungaria să-i lase să treacă pe imigranții „vulnerabili”. Ungaria a negat însă orice acord referitor la trecerea granițelor sale. Croația a confirmat ulterior că a început transportarea refugiaților către granița cu Ungaria, declarându-se depășită de situație. Peste 17.000 de refugiaţi sau migranţi economici au sosit pe teritoriul Croaţiei în numai trei zile.

Migranţii care au ales să-şi continue drumul spre Germania prin Slovenia au fost întâmpinaţi de forţele de ordine slove, la graniţă, cu gaze lacrimogene. La început au fost doar scandări şi chiar flori oferite scutierilor. Dar situaţia a devenit tot mai tensionată, iar scutierii au folosit gaze lacrimogene pentru a-i îndepărta pe imigranţii care ţineau morţiş să între în Slovenia.

Ungaria lucrează la prelungirea “zidului anti-imigranţi”

Peste 4.000 de migranţi au intrat în Ungaria în cursul zilei de vineri, a anunţat la Budapesta un responsabil, adăugând că închiderea graniţei croato-ungare, printr-un uriaş gard de tipul celui de la graniţa cu Serbia,  urmă să fie terminată la miezul nopţii de vineri spre sâmbătă

Totuşi, cele două părţi s-ar fi înţeles ca un anume număr de imigranţi - cei "vulnerabili", după cum i-a numit şeful diplomaţiei croate - să fie lăsaţi să intre în Ungaria. Mai multe autobuze croate au traversat graniţa, iar refugiaţii au fost debarcaţi şi transferaţi în autobuze ungureşti; care, mai departe, i-au dus către două centre de înregistrare. Purtătorul de cuvânt al guvernului de la Budapesta a insistat că nu se pune problema instituirii unui "coridor" pentru migranţi.

Peter Szijjarto, ministrul ungar de externe: "Cred că Europa a devenit ipocrită. Europa nu vrea să admită, cu onestitate, că se confruntă cu o enormă provocare. În schimb, cei care spun lucrurilor pe nume sunt atacaţi din toate părţile, iar Ungaria este o ţară care spune lucrurilor pe nume".

“Liderii UE ar trebui să se opună politicii de intoleranţă a Ungariei”, scrie  Washington Post.  Într-un editorial publicat de prestigiosul ziar american,  Ungaria aeste aspru criticată pentru modul dur în care i-a tratat pe refugiaţi.

"Este nevoie de măsuri mai dure pentru a-l opri pe Viktor Orban să impună o agendă a intoleranţei. Oficiali austrieci şi germani au sugerat că ar trebui să se reconsidere subvenţiile generoase acordate Ungariei. Uniunea are totodată opţiunea să suspende dreptul Ungariei de a vota. Într-un fel sau altul UE trebuie să facă mai clar faptul că respinge politică dezgustătoare a Ungariei", precizează editorialul.

Intransigenţa politicii Ungariei în ceea ce priveşte migranţii şi ciocnirile violente dintre aceştia şi forţele de ordine ungare la frontieră cu Serbia au atras noi critici la adresa Budapestei, inclusiv din partea Greciei care a apreciat că este vorba despre un “comportamenet nedemn al unui stat membru UE”.

Între timp, poliţia turcă a închis autostrada spre Grecia, în zona oraşului de graniţa Edirne, după ce sute de imigranţi, porniţi spre vestul Europei, au încercat să treacă pe acolo. Ministrul luxemburghez de externe - a cărui ţară deţine preşedinţia Uniunii Europene - a promis că UE va acordă un ajutor finaciar substanţial Turciei, unde se află o parte substanţială a refugiaţilor sirieni.