Miza geo-strategică a alegerilor locale din Moldova

Miza geo-strategică a alegerilor locale din Moldova

Opțiunile celor 1,8 milioane de alegători de peste Prut, chemați ieri să-și voteze primarii, vor da un semnal puternic comunității internaționale asupra orientării moldovenilor: spre Occident sau spre Rusia

Miza turului II al alegerilor locale organizate ieri în Republica Moldova a depășit-o cu mult pe cea a unui scrutin comunal.

„Moldovenii aleg între Rusia și Europa în alegerile locale”, titra ieri The New York Times. „Votul moldovenilor, duminică, în turul II al alegerilor locale este văzut ca un test dacă fosta republică sovietică se apropie mai mult de Uniunea Europeană sau de Rusia învecinată”, sublinia importantul cotidian american.

Într-adevăr, mai mult ca oricând, în contextul inflamat de la granițele sale de către conflictul din Ucraina, românii de peste Prut sunt obligați să facă o opțiune tranșantă: între structurile europene și nord-atlantice sau proiectul „Eurasia”, fluturat de Moscova.

Ne puteți urmări și pe Google News

Testul Chișinăului

În acest context, turnesolul se află la Chișinău, unde s-a dat încleștarea cu miza cea mai mare, între primarul în exercițiu, pro-occidentalul Dorin Chirtoacă, din partea Partidului Liberal, și Zinaida Greceanîi, fost premier, candidata Partidului pro-rus al Socialiștilor. În primul tur, Chirtoacă a reușit in extremis să răstoarne rezultatul, clasându-se pe primul loc, cu 37,52%, față de 35,68%, cât a obținut Greceanîi.

„Sper într-o clarificare a lucrurilor, ca să construim ceva sigur, definitiv, ireversibil, pentru vitorul Chișinăului și al Moldovei”, a declarat Chirtoacă după ce a votat.

Legături cu mafia rusă

O reușită a lui Dorin Chirtoacă ar contracara efectul victoriei lui Renato Usatîi din primul tur la Bălți (al doilea oraș al țării) și a lui Ilan Shor, tot din primul tur, la Orhei. Usatîi și Shor sunt doi controversați oameni de afaceri, cu legături notorii în rândurile mafiei ruse. Shor fiind implicat inclusiv în scandalul dispariției sumei de 1,5 miliarde de dolari din vistieria țării.

La ora 19.00, prezența la urne depășise 50% și nu se semnalaseră incidente majore în timpul procesului de votare.