De când s-a anunțat că PSD ar putea organiza un miting pe data de 9 iunie au începuDe când s-a anunțat că PSD ar putea organiza un miting pe data de 9 iunie au început să apară speculațiile.

Data nu este anunțată oficial și nu m-ar mira ca manifestarea să fie amânată, mai ales pentru că în aceeași sâmbătă, pe Calea Victoriei din București este deja autorizat Marșul Diversității, GayPride și nu văd de ce ar risca pesediștii să fie asimilați unei contra-manifestații, cum organiza pe vremuri extrema dreaptă mitinguri de protest la adresa manifestărilor comunității LGBT.

Versiunea aproape oficială a organizării acetsui miting este că va fi o manifestare de susținere a Guvernului Viorica Dăncilă, dar întrebarea corectă care se pune este: mai e nevoie de un asemenea miting? Mai are nevoie Dăncilă de susținere? Este amenințată de ceva concret, în afară de valul de glume de pe internet?

S-a vorbit de dărâmarea Cabinetului prin intermediul unui dosar penal, dar singurul element concret vehiculat în spațiul public este cel al plângerii pentru trădare depusă de liderul liberal Ludovic Orban și aici nu pare ca lucrurile să ia o turnură rapidă defavorabilă premierului, mai ales că ne pregătim de o vizită oficială a prim-ministrului israelian la București. Până și anularea vizitei și implicit a ședinței comune a celor două guverne ar fi un semnal interpretabil tot în favoarea Vioricăi Dăncilă și ca un efect catastrofal al gestului președintelui PNL.

S-au făcut apoi speculații că ar putea cădea Cabinetul la o moțiune de cenzură, mai ales după ce Victor Ponta a amenințat cu ruperea unei bucăți din PSD. Dar ruperea nu a fost nici pe departe atât de masivă pe cât se anunța și – în ciuda promisiunilor lui Ponta că nu va ajuta cu voturi în Parlament căderea unui Guvern PSD – coaliția de guvernare își reface numărul de parlamentari prin migrație de la PMP sau chiar de la PNL, evitând astfel să stea ”la mâna” UDMR sau a minorităților. Mai mult, se pare că și PMP și-ar putea recupera parlamentari, dintre foștii pedeliști ajunși acum liberali.

Pe lângă toate astea, trebuie luat în calcul și faptul că o moțiune de cenzură nu a fost încă inițiată, deși se vorbește de ea de mai bine de o lună, și sesiunea parlamentară se apropie de sfârșit.

Dacă Viorica Dăncilă nu are nevoie efectivă de un miting de susținere, PSD ar putea organiza mitingul din iunie, revenind la planul său de bază, acela de a face o manifestație ca o contrapondere la protestele #rezist din acest an. De altfel, se pare că Liviu Dragnea le-ar fi și spus colegilor de partid că mitingul va fi unul de protest împotriva statului paralel și ca va fi susținut și de ALDE.

Mitingul despre care se vorbește zilele astea este ”urmașul” celui plănuit acum ceva timp, de susținere a familiei tradiționale, menit grăbirii adoptării modificării din Constituție cerută de Coaliția pentru Familie.

Un astfel de miting nu are rost atâta timp cât amendamentul la Constituție este blocat de aproape un an la Senat, sub pretextul că se așteaptă adoptarea noii Legi a Referendumului, trimisă recent de Klaus Iohannis la Curtea Constituțională. Am spus de câteva ori că ăsta e doar un pretext (inițiativa cetățenească a demarat când era o astfel de lege în vigoare și schimbarea ei nu era prevăzută de inițiatori) adevăratul motiv fiind că pe rolul Curții Constituționale este o cauză care ar fi putut da peste cap redefinirea căsătoriei în Constituție.

Este vorba de procesul deschis de Adrian Coman și soțul său, Clai Hamilton, pentru a fi declarat neconstituțional articolul din Codul Civil care blochează pe teritoriul României recunoașterea căsătoriilor între persoanele de același sex.

Dacă e declarat articolul neconstituțional s-ar fi produs o discriminare.

Această problemă este, însă, pe cale de a se rezolva și momentul este legat tot de începutul lunii iunie. De mai bine de un an, Curtea așteaptă o ”îndrumare” de la Curtea de Justiție a UE și ultimul termen la care este așteptată această hârtie este 5 iunie. Două zile mai târziu, pe 7, CCR ia din nou dosarul în discuție.

Diferența față de alte termene este că CJUE se pare că nu ne va recomanda să recunoaștem căsătoriile gay, ci doar să găsim soluția legislativă, așa cum rezultă din concluziile depuse de avocatul general al CJUE, la capitolul propunerilor către Curte privind răspunsurile care trebuie trimise Curții Constituționale din România.

El spune, printre altele, că directivele Parlamentului European  (privind liberul acces al cetățenilor) trebuie interpretate astfel:

”–   (Directiva 2004/38 n.n.) nu impune statelor membre să acorde un drept de ședere pe teritoriul lor pentru o perioadă mai mare de trei luni resortisantului (cetățeanul altui stat, soțul, în cazul de față n.n.)  unui stat terț căsătorit legal cu un cetățean al Uniunii de același sex;

–   statele membre au însă obligația de a se asigura că legislația lor prevede criterii care permit resortisantului respectiv să obțină o decizie referitoare la cererea sa de intrare și de ședere care să fie bazată pe o examinare amănunțită a situației sale personale și care, în caz de refuz, să fie motivată;

–  deși statele membre au o largă marjă de apreciere în alegerea criteriilor respective, acestea din urmă trebuie să fie totuși conforme cu sensul obișnuit al termenului «favorizează» și să nu priveze această dispoziție de efectul său util, iar

–  refuzul opus cererii de intrare și de ședere nu poate, în orice caz, să se întemeieze pe orientarea sexuală a persoanei în cauză.”

În concluzie, CJUE nu obligă România să recunoască mariajele între persoane de același sex, ci doar să asigure un cadru legislativ pentru dreptul de ședere.

În concluzie, cât de curând, dacă CJUE își va însuși opinia avocatului general, politicienii pot trece la modificarea Constituției, iar pentru asta nu au nevoie de un miting, ci doar de un vot în Senat.

PS Decizia va impune schimbări legislative, de exemplu la Legea Cetățeniei și mai trebuie spus că instituirea parteneriatului civil nu rezolvă astfel de situații, aici fiind vorba de căsătorii recunoscute de alte state europene.t să apară speculațiile. Data nu este anunțată oficial și nu m-ar mira ca manifestarea să fie amânată, mai ales pentru că în aceeași sâmbătă, pe Calea Victoriei din București este deja autorizat Marșul Diversității, GayPride și nu văd de ce ar risca pesediștii să fie asimilați unei contra-manifestații, cum organiza pe vremuri extrema dreaptă mitinguri de protest la adresa manifestărilor comunității LGBT.

Versiunea aproape oficială a organizării acetsui miting este că va fi o manifestare de susținere a Guvernului Viorica Dăncilă, dar întrebarea corectă care se pune este: mai e nevoie de un asemenea miting? Mai are nevoie Dăncilă de susținere? Este amenințată de ceva concret, în afară de valul de glume de pe internet?

S-a vorbit de dărâmarea Cabinetului prin intermediul unui dosar penal, dar singurul element concret vehiculat în spațiul public este cel al plângerii pentru trădare depusă de liderul liberal Ludovic Orban și aici nu pare ca lucrurile să ia o turnură rapidă defavorabilă premierului, mai ales că ne pregătim de o vizită oficială a prim-ministrului israelian la București. Până și anularea vizitei și implicit a ședinței comune a celor două guverne ar fi un semnal interpretabil tot în favoarea Vioricăi Dăncilă și ca un efect catastrofal al gestului președintelui PNL.

S-au făcut apoi speculații că ar putea cădea Cabinetul la o moțiune de cenzură, mai ales după ce Victor Ponta a amenințat cu ruperea unei bucăți din PSD. Dar ruperea nu a fost nici pe departe atât de masivă pe cât se anunța și – în ciuda promisiunilor lui Ponta că nu va ajuta cu voturi în Parlament căderea unui Guvern PSD – coaliția de guvernare își reface numărul de parlamentari prin migrație de la PMP sau chiar de la PNL, evitând astfel să stea ”la mâna” UDMR sau a minorităților. Mai mult, se pare că și PMP și-ar putea recupera parlamentari, dintre foștii pedeliști ajunși acum liberali.

Pe lângă toate astea, trebuie luat în calcul și faptul că o moțiune de cenzură nu a fost încă inițiată, deși se vorbește de ea de mai bine de o lună, și sesiunea parlamentară se apropie de sfârșit.

Dacă Viorica Dăncilă nu are nevoie efectivă de un miting de susținere, PSD ar putea organiza mitingul din iunie, revenind la planul său de bază, acela de a face o manifestație ca o contrapondere la protestele #rezist din acest an. De altfel, se pare că Liviu Dragnea le-ar fi și spus colegilor de partid că mitingul va fi unul de protest împotriva statului paralel și ca va fi susținut și de ALDE.

Mitingul despre care se vorbește zilele astea este ”urmașul” celui plănuit acum ceva timp, de susținere a familiei tradiționale, menit grăbirii adoptării modificării din Constituție cerută de Coaliția pentru Familie.

Un astfel de miting nu are rost atâta timp cât amendamentul la Constituție este blocat de aproape un an la Senat, sub pretextul că se așteaptă adoptarea noii Legi a Referendumului, trimisă recent de Klaus Iohannis la Curtea Constituțională. Am spus de câteva ori că ăsta e doar un pretext (inițiativa cetățenească a demarat când era o astfel de lege în vigoare și schimbarea ei nu era prevăzută de inițiatori) adevăratul motiv fiind că pe rolul Curții Constituționale este o cauză care ar fi putut da peste cap redefinirea căsătoriei în Constituție.

Este vorba de procesul deschis de Adrian Coman și soțul său, Clai Hamilton, pentru a fi declarat neconstituțional articolul din Codul Civil care blochează pe teritoriul României recunoașterea căsătoriilor între persoanele de același sex.

Dacă e declarat articolul neconstituțional s-ar fi produs o discriminare.

Această problemă este, însă, pe cale de a se rezolva și momentul este legat tot de începutul lunii iunie. De mai bine de un an, Curtea așteaptă o ”îndrumare” de la Curtea de Justiție a UE și ultimul termen la care este așteptată această hârtie este 5 iunie. Două zile mai târziu, pe 7, CCR ia din nou dosarul în discuție.

Diferența față de alte termene este că CJUE se pare că nu ne va recomanda să recunoaștem căsătoriile gay, ci doar să găsim soluția legislativă, așa cum rezultă din concluziile depuse de avocatul general al CJUE, la capitolul propunerilor către Curte privind răspunsurile care trebuie trimise Curții Constituționale din România.

El spune, printre altele, că directivele Parlamentului European  (privind liberul acces al cetățenilor) trebuie interpretate astfel:

”–   (Directiva 2004/38 n.n.) nu impune statelor membre să acorde un drept de ședere pe teritoriul lor pentru o perioadă mai mare de trei luni resortisantului (cetățeanul altui stat, soțul, în cazul de față n.n.)  unui stat terț căsătorit legal cu un cetățean al Uniunii de același sex;

–   statele membre au însă obligația de a se asigura că legislația lor prevede criterii care permit resortisantului respectiv să obțină o decizie referitoare la cererea sa de intrare și de ședere care să fie bazată pe o examinare amănunțită a situației sale personale și care, în caz de refuz, să fie motivată;

–  deși statele membre au o largă marjă de apreciere în alegerea criteriilor respective, acestea din urmă trebuie să fie totuși conforme cu sensul obișnuit al termenului «favorizează» și să nu priveze această dispoziție de efectul său util, iar

–  refuzul opus cererii de intrare și de ședere nu poate, în orice caz, să se întemeieze pe orientarea sexuală a persoanei în cauză.”

În concluzie, CJUE nu obligă România să recunoască mariajele între persoane de același sex, ci doar să asigure un cadru legislativ pentru dreptul de ședere.

În concluzie, cât de curând, dacă CJUE își va însuși opinia avocatului general, politicienii pot trece la modificarea Constituției, iar pentru asta nu au nevoie de un miting, ci doar de un vot în Senat.

PS Decizia va impune schimbări legislative, de exemplu la Legea Cetățeniei și mai trebuie spus că instituirea parteneriatului civil nu rezolvă astfel de situații, aici fiind vorba de căsătorii recunoscute de alte state europene.