Situație explozivă la Institutul Oncologic București. Bolnavii sunt primii care au de suferit

Situație explozivă la Institutul Oncologic București. Bolnavii sunt primii care au de suferit

Fără doar și poate, situația bolnavilor oncologici din România este un gravă. Și mai grav este, însă, ceea ce se întâmplă prin spitale în legătură cu această categorie oropsită de pacienți, mai cu seamă când mai vine în ajutor și câte o decizie politică. Una ca aceasta descrisă mai jos.

O situație ce ilustrează foarte bine acest fenomen se regăsește, acum, la Institutul Oncologic Prof. dr. Al. Trestioreanu București, cunoscut ca și IOB. Aici, nu sunt două săptămâni de când ministrul de resort, Alexandru Rafila, între două plimbări prin țară, a numit un manager interimar, pe doctorul Virgiliu-Mihail Prunoiu.

Dacă-i ordin, cu plăcere

Acesta a cam blocat din umbra cabinetul său mai multe decizii ce afectează direct starea pacienților. Sigur că n-a făcut-o din rea voință, dar rezultatul tot prost este pentru bolnavi, reiese din discuțiile purtate cu oameni din spital. De altfel, numirea în poziția de manager a doctorului Prunoiu a fost una surprinzătoare. Dar, ce poți să faci, dacă așa a pohtit dom’ Rafila…

Din discuții reiese că nimeni nu are absolut nimic a-i reproșa din punct de vedere profesional domnului doctor Prunoiu, evident o personalitate medicală de primă importanță, ca manager însă, pare că a cam încurcat lucrurile.

Ne puteți urmări și pe Google News

Dl. doctor Prunoiu, actual manager la IOB, a început activitatea cu o decizie, aceia de a nu lua decizii.

Acesta șovăie, amâna lucruri urgente, atitudini proprii fix unui om ce nu știe ce e trebuie să facă în funcția de manager.

În acest moment sunt probleme cu furnizorii care nu vor să mai asigure medicamente sau servicii fără a avea contracte sau comenzi ferme semnate de managerul spitalului, lucru comunicat de pacienții care sunt amanați la tratamente și confirmat de cadrele medicale sub protecția anonimatului.

Asaltul pacienților cu probleme grave oncologice

Orice medic de această specialitate veți întreba, vă va răspunde că România se confruntă cu o creștere aproape explozivă a numărului de bolnavi oncologici. Există zile când pe poarta IOB intră și 1.000 de noi pacienți. Se poate spune fără greșeală că, la noi, cancerul face ravagii.

Se mai poate adăuga aici și faptul că la unitățile de stat apelează foarte mulți bolnavi lipsiți de resursele financiare necesare unui tratament la privat.

Evident, numărul tot mai mare de pacienți cu probleme oncologice pune presiune pe întreg sistemul medical de resort, de la doctori (în număr mai mic decât cel necesar) la aparatură, de la medicamente la număr de paturi de spital. Despre această situație de-a dreptul alarmantă nu se prea vorbește, deși segmentul medical dedicat este superaglomerat.

Ultraperformant, dar… degeaba

Una dintre situațiile de la IOB despre care am fost sesizați este legat de un aparat ultraperformant. Este vorba despre un dispozitiv Elekta dedicat radioterapiei bolnavilor de cancer. Deși acest aparat este funcțional, datorită unui contract de mentenanță ce trebuia semnat de noul manager, așa cum ne-a fost relatat, el nu este folosit. Probabil, în contract sunt mențiuni importante privind întreținerea lui, poate a consumabilelor, mai ales că vorbim despre ceva de ultimă oră.

Altfel spus, pacienții nu pot ajunge să fie tratați cu acest echipament Elekta. Situație ce nu-i face rău, probabil, aparatului, dar cu siguranță le face mult rău bolnavilor. Oare câți dintre acești pacienți au un diagnostic care le permite să sară peste sesiunile de tratament? Probabil nu mulți, dat fiind că vorbim despre cea mai necruțătoare boală din lume.

Și uite așa, aflăm cât de mult ține viața unui om de semnătura altuia pe un contract comercial. Cine își permite, oare, o asemenea atitudine?

Cine are dreptul de a limita accesul la tratament al unui bolnav de cancer?

Bineînțeles, cine își permite, se va orienta spre privat, și sistemul de stat se va alege, normal de altfel în acest caz specific, numai cu ocara.

Dar, o informație de ultimă oră ne spune că la aceeași secție de Radioterapie, de fapt, mai există un aparat, de data aceasta n-avem numele lui, la care pacienții nu au acces. Poate din cauza altui contract ce așteaptă o semnătură…

Medicamente de luat din… Bulgaria

Cât despre medicamentele de specialitate, știm deja că au existat sincope. Problema este că aceste sincope tind să se eternizeze, în cazul IOB. Spre exemplu, în cel mai mare spital oncologic din România lipsesc citostatice precum doxorubicin sau oxiplatin.

Există medici care cumpără din buzunarul lor parte din medicație sau solicită sprijin unor organizații non profit. Știm un caz în care a fost cumpărat din bani proprii zeci de cutii de Osetron, un compus utilizat la prevenirea și/sau tratamentul senzației de greață și vărsăturilor cauzate de chimioterapie. Și multe alte simptomatice lipsesc.

În fine, sunt zile când în acest spital nu se găsesc ace pentru recoltare sau chiar banalele eprubete, ceea ce ne aduce aminte de situații mai vechi când rudele pacienților plecau în Bulgaria ca să achiziționeze substanțe ce nu se găseau pe piața românească, moment care credeam că l-am depășit. Nu, nu l-am depășit, iată că suntem mai aproape de astfel de situații mai mult ca oricând.

Chestiunile de natura asta se discută, de regulă, cu celeritate, în ședințele comitetului director care ar trebui să se țină, la IOB, săptămânal. Dar, de la venirea managerului interimar numit de la minister, nu s-a ținut nici un comitet director. Motivul fiind că n-a fost convocat de manager sau acesta nu ar avea componența.

În acest timp, lipsurile se adâncesc, și numai pacienții cu dare de mână vin cu tratamentul la subraț.

Acte și fapte

La IOB, însă, există și un Triunghi al Bermudelor. Mai precis, în momentul transmutării puterii de la vechiul la noul manager, o sumă de documente s-au vaporizat. Ele nu mai sunt de găsit deși o bună parte sunt originale!

Nici nu vrem să știm exact ce lipsește, e de ajuns că nu mai există…

Îmi pare rău să o scriu, dar fiind la mijloc un spital, și încă unul cu specificul și renumele IOB, o astfel de nefăcută se numește inconștiență, iar repercusiunile sunt greu de evaluat la acestă oră.

În fine, am fi vrut să deslușim cauzele unui asemenea lanț de ciudate inacțiuni și l-am sunat pe managerul interimar al IOB, chiar în ziua elaborării acestui articol, adică luni, 24 iulie 2023.

Desigur, apelul ne-a fost respins, dar pe bună dreptate de această dată. Pentru că Virgiliu – Mihail Prunoiu era… în concediu. Da, e pe bune!

După nici două săptămâni în noua funcție, managerul interimar a simțit nevoia să își ia două zile de concediu, luni și marți, adică 24 și 25 iulie.

Numai pacienții IOB nu au zile de concediu. Ei au zilele numărate!

O întrebare de bun simț ar fi: de ce acceptă niște medici impecabili funcții în care se pot compromite foarte repede? O alta ar fi: de ce sunt numiți doctori pe funcții preponderent administrative, cum este cea de manager de spital, când există deja funcția de manager medical, aceste funcții fiind mai degrabă pentru specialiști cu studii economice și de management?

Misterele naturii umane…