Ce-ar mai trebui să facă întreprinderea lucrativă Dragnea & Sons în România încât PNL, cocoțat în vârful piramidei morale, să reacționeze articulat?
Să le fure liberalilor buteliile, să le seducă soțiile, să le bage câte cinci familii de romi în case? Din spovedania domnului Ludovic Orban în fața tinerilor PNL, românii onești ar putea crede că lupta la baionetă are, totuși, loc, iar PSD plânge în pumni ca după Turtucaia.
Oamenii ar putea fi convinși că fiecare porcărie azvârlită în moalele capului către milioane de români naște replici necruțătoare, că PNL nu e doar reactiv, dar are și alternative, numai că mass-media le sabotează. Domnul Orban s-a plâns că partidul este „blocat, cenzurat discret, fiind practic singur împotriva tuturor”, deci vectorii de imagine trebuie să utilizeze mijloace alternative de comunicare.
Uite, mă autodenunț: eu blochez, cenzurez (plenar, nu discret) liniștea, neantul. Emisiunea pe care o realizez e pe vorbite, pe idei. Nu conține fragmente de brigadă artistică, introduceri în istoria PNL, citate despre nimic sau metafore despre veverițe. Caută soluții, iar liberalii dumneavoastră, domnule Orban, mai degrabă pot fi suspectați că se trezesc dimineață la ora 5, ca Petre Daea, decât că pândesc cu mitraliera, gata să tragă de la șold, sau că au pe planșetă soluții simple, fără echivoc, la problemele care ne ard la degete.
Când e deranj în justiție îl aveți pe Cătălin Predoiu, dacă derapează lucrurile în economie îi aud doar pe Andreea Paul (care nu e parlamentar, știți și dvs. de ce sau mai vine sa o intrebati pe doamna Gorghiu) sau pe Florin Cîțu care chiar lucreaza coerent, iar dacă fură curent UDMR, noroc că Florin Roman e din Alba Iulia si intelege ce e cu Transilvania noastra! În rest, liberalii moțăie ca niște gospodine obosite după nuntă, iar dacă-i trezești brusc le trebuie câteva secunde săși aducă aminte că Traian Băsescu nu mai este președinte.
Dacă s-ar fi aflat până acum pe Lună, sau la mănăstire, le treceam cu vederea siktirul cerebral. Dar cum ei știu perfect unde sunt nenorocirile în țara asta, cum se fac blaturi în comisii sau în instituții, cum o mână spală pe alta, care este rețeta averilor, cum se fac miuțe la Primăria Capitalei nu pot decât să avansez două explicații: ori sunt nerozi, ori sunt complici.
Oricare ar fi adevărul, statutul de opoziție le convine de minune, deoarece reduc PNL la o sumă de dregătorii parlamentare, timp în care România poate să se ducă naibii! A treia variantă, că se produc intenționat cu energia verbală a unui bolnav în comă deoarece vor să-i arate președintelui Iohannis că e singur, o exclud, căci n-aș vrea să-i bănuiesc de ticăloșie.
Ce e de făcut când se taie maioneza? O iei de la capăt voinicește sau pui un strop de oțet. Refacerea PNL pe coordonate vocale, în ritmul consacrat de realitatea inadecvării liberale, va dura vreo 30 de ani, când chitara domnului Orban se va fi uscat. Deci niște substanțe chimice par să fie soluția. Și dacă tot suntem pe un teren hazliu, căci umorul este tot ce ne-a mai rămas, ca să n-o luăm razna, nu mai bine devine Victor Ponta președintele PNL? Să știm o treabă, să fie circul complet.
Omul face opoziție după modelul „50 de magazine într-unul singur”, a început să-și aducă aminte ceea ce nu a uitat niciodată, are mereu chiloții de luptă și (Doamne, ce-mi este dat să scriu?!) posedă nu doar Dragnea, ci și umor. Despre moralitate și demagogie nu are sens să avem discurs, căci conștiința, în România politică, te abonează la ratare. Dar și inacțiunea, măi, cenaclu literar!
Să dai vina pe presă că ai decăzut mi se pare jenant, mai ales că fără ea aveai probabil probleme să ajungi în Parlament. Și nu deoarece presa a făcut propagandă, ci pentru că și-a văzut de treabă. Vreți mai mult? În regulă, atunci găsiți niște pompieri cu retorică de luptă, nu de văicăreală, care să facă opoziție cum știa, odată, Crin Antonescu! Când veți produce subiecte, presa le va marca. Până atunci, angajați-l pe Ponta la PR! Ptiu, Doamne iarta...
Recomandările noastre
