Politicienii sunt folosiți de „Binom” pe post de popice: sunt dărâmați sau ridicați în funcție de interese. Uneori, popicelor li se dă senzația că au putere și se pot implica și ele în joc, pentru a-și regla conturile.

Pe 4 ianuarie think tank-ul britanic „The Henry Jackson Society” a dat publicității un raport privind starea justiției în România, cu un titlu incendiar: Fighting Corruption with Con Tricks: Romania’s Assault on the Rule of Law („Luptând cu pungăşii împotriva corupţiei: asaltul României asupra statului de drept”).

Conținutul documentului este cel puțin la fel de incitant ca titlul său. Autorii raportului acuză implicarea brutală a factorului politic și a serviciilor secrete (mai ales SRI)  în chiar desfășurarea actului de justiție. De aceea, susține „The Henry Jackson Society”, independența justiției și statul de drept sunt în pericol în România.

Iată un scurt fragment din concluziile raportului:

„Liderii europeni s-au arătat extraordinar de naivi dând crezare declaraţiilor României privind lupta împotriva corupţiei; aceasta a devenit ea însăşi o unealtă a corupţiei politice.

Există dovezi clare că anchetele sunt folosite pentru reglări politice de conturi, că procurorii acţionează în complicitate cu guvernul, că asupra judecătorilor se fac presiuni pentru a avea o rată ridicată a condamnărilor, că serviciile de informaţii interne, lucrând sub acoperire, manipulează sistemul judiciar şi că abuzurile în timpul proceselor au devenit obişnuinţă.

Ca urmare, drepturilr omului sunt în mod regulat violate, inclusiv dreptul la un proces corect şi cel al prezumţiei de nevinovăţie.

Toleranţa Uniunii Europene faţă de România creează riscul cât se poate de real al unui autoritarism, în timp ce alte ţări înţeleg că asemenea campanii anticorupţie oferă acoperirea perfectă pentru nerespectarea standardelor democratice, care se presupune că ar trebui să fie liantul dintre toate ţările europene.”

The Henry Jackson Society este un think tank britanic, de orientare conservatoare, format din cadre ale Universităţii Cambridge. În 2011, întreaga echipă a unui alt think tank prestigios, Centre for Social Cohesion, s-a alăturat colegilor de la Henry Jackson.

ANTICORUPȚIA, MINGE DE PING PONG PENTRU POLITICIENI

Raportul „The Henry Jackson Society” contrazice evaluările Comisiei Europene despre progresele pe care România le-ar realiza în lupta împotriva corupției. În capitolul IV, cel mai „zemos” al documentului, autorii constată că „modelul inculpărilor” din ultimii 12 ani a fost în legătură clară cu poziția partidelor – la putere sau în opoziție.

Cu puțin înaintea alegerilor parlamentare și prezidențiale din 2004, Traian Băsescu a fost acuzat de corupție pentru perioada în care a fost ministru al Transporturilor. După ce a devenit președinte, majoritatea personalităților politice importante inculpate pentru corupție au provenit din PSD și PNL, și într-o măsură nesemnificativă din partidul lui Băsescu (PD). Cea mai înaltă personalitate inculpată a fost Adrian Năstase, fost premier al PSD.

Când PSD a revenit la guvernare în 2012, cu Victor Ponta prim-ministru, au fost lansate o serie de investigații asupra proprietarilor presei critice la adresa puterii și asupra membrilor cercului de apropiați și familiei lui Traian Băsescu.

Aceste investigații au fost însoțite uneori de campanii de defăimare conduse de Ponta însuși și există „dovezi puternice”, scrie raportul, că cel puțin o parte dintre investigații au fost „instigate politic”.

După pierderea alegerilor prezidențiale în 2014, Ponta și numeroși lideri importanți ai PSD au fost inculpați de DNA în iulie 2015 fiind acuzați de evaziune fiscală și de spălare de bani. Ponta a și demisionat patru luni mai târziu, sub presiunea manifestațiilor de stradă provocate de incendiul de la Colectiv.

Traian Băsescu, care și-a relansat cariera politică, formându-și un nou partid, trebuie să facă și el față unor noi acuzații de spălare de bani, formulate de DNA în aprilie 2016. Aceste acuzații l-au forțat pe Băsescu să abandoneze cursa electorală pentru primăria Bucureștiului.

TIPARUL STRÂMB AL ANTICORUPȚIEI ȘI TROCUL POLITIC LA VÂRF

Raportul „Henry Jackson” comentează că aceia care refuză să vadă un tipar în toate aceste cazuri ar putea argumenta că inculpările au vizat politicieni proeminenți din toat formațiunile politice, chiar dacă acestea se aflau la putere. La urma urmei, Ponta a fost inculpat pe când era prim-ministru. „Ar fi greșit să se considere că DNA lucrează în interesul oricărui partid care ajunge la putere”, notează raportul, care continuă:

„Structurile sale (ale DNA – n.r.) sunt prea difuze pentru așa ceva, cu procurori numiți în perioade diferite, sub diferite guverne, fiecare urmându-și propriile investigații și agende... DNA trbuie înțeles ca o parte integrantă a unui carusel mereu mișcător de alianțe, interese și ostilități. A crede că este imparțial doar pentru că este capabil să lovească în mai multe direcții deodată trădează o naivitate despre felul în care merge țara.”

Modul în care procurorii, presupuși independenți, depind în realitate de patronajul politic a fost dezvăluit de târgul încheiat în mai 2013 între președintele Băsescu și premierul Ponta, privind numirile șefilor Parchetului General, DNA și DIICOT. Procurorii sunt numiți oficial de președinte pe baza unei recomandări a ministrului Justiției, însă cum între cele două ramuri ale executivului (Președinție și Guvern) exista un conflict deschis, a fost imposibil să se cadă de acord asupra unei singure liste de nume.

Soluția a fost împărțirea posturilor, pentru ca fiecare tabără să-și numească candidații doriți pe partea ce îi revenea.

Codruța Kovesi, alegerea lui Băsescu, a fost numită în fruntea DNA, iar Tiberiu Nițu, apropiat al lui Ponta, a devenit Procuror General, deși fusese inițial respins de Băsescu. Numirile au fost sever criticate de șeful DNA care își încheiase mandatul, Daniel Morar, care a susținut că nici unul dintre cei numiți nu era calificat pentru a ocupa postul respectiv.

SRI - MARELE DIRIJOR

Raportul „Henry Jackson” constată că nu doar politicul manipulează investigațiile anticorupție, ci și SRI, despre care amintește că este urmașul direct al Securității, de la care a moștenit în 1990întreaga infrastructură și personalul. Documentul grupului britanic vorbește despre numeroasele scandaluri de interceptări telefonice ilegale, care au reizbucnit în timpul în care Monica Macovei a fost ministru al Justiției, când DNA a devenit ultra-dependent de sprijinul serviciilor secrete pentru a produce dovezi. Potrivit propriilor rapoarte ale DNA, SRI ascultă în medie 20.000 de discuții telefonice pe an în cadrul investigațiilor anticorupție, un număr de zece ori mai mare decât al celui de interceptări pe motiv de siguranță națională.

„Henry Jackson” o citează pe Victoria Stoiciu, de la Fridriech Ebert Stiftung, care susține că, în 2015, tribunalele românești au aprobat de 16 ori mai multe mandate de ascultare decât Statele Unite.

În februarie 2016, Curtea Constituțională din România a decis că dovezile obținute de DNA prin ascultările telefonice ale SRI sunt neconstituționale, chiar și cu mandat.

Cu toate acestea, o lună mai târziu, guvernul Cioloș a emis o ordonanță de urgență care permite SRI că continue să intercepteze telefoane pentru DNA, în ciuda faptului că, potrivit Constituției României, legile privind drepturile și libertățile nu pot fi schimbate prin ordonanțe.

„CÂMPUL TACTIC” AL JUSTIȚIEI

Însă raportul think tank-ului britanic subliniază că implicarea SRI în justiție depășește rolul pasiv de a oferi sprijin tehnic pentru interceptări. În aprilie 2015, generalul SRI Dumitru Dumbravă a descris într-un interviu cum serviciul său intervine în cazurile intrumentate: „Concret, dacă în urmă cu câţiva ani consideram că ne-am atins obiectivul odată cu sesizarea PNA, de exemplu, dacă ulterior ne retrăgeam din câmpul tactic odată cu sesizarea instanţei prin rechizitoriu, apreciind (naiv am putea spune acum) că misiunea noastră a fost încheiată, în prezent ne menţinem interesul/atenţia până la soluţionarea definitivă a fiecărei cauze.”

Dezvăluirea că SRI privește justiția ca pe un „câmp tactic” de operațiuni, unde își păstrează un rol activ în timpul înfățișărilor din instanță, trimite direct la trecutul comunist al Securității, scrie „Henry Jackson”. Ca și alte servicii secrete din țările comuniste, Securitatea a infiltrat justiția cu scopul de a-și spori controlul asupra societății.

Interviul lui Dumbravă a stârnit mânie în sistemul juridic. Organizații reprezentându-i pe judecători, precum Uniunea Națională a Judecătorilor (UNJR) și Centrul pentru Resurse Juridice, s-au arătat îngrijorate că ofițeri SRI activi sunt infiltrați în procuratură, iar șeful Consiliului Superior al Magistraturii i-a cerut președintelui să studieze această situație.

Scandalul a determinat MEDEL, o asociația reprezentând judecători din 13 țări, să avertizeze că SRI „subminează independența justiției și amenință democrația din România”. Pe lângă criticile legate de faptul că nu au existat cercetări serioase privind ofițerii acoperiți din justiție, MEDEL a acuzat și implicarea rolului activ al SRI în desfășurarea proceselor: „Suntem de asemenea îngrijorați de mărturisirile făcute chiar de SRI în raportul său de activitate pe 2014 că serviciul de informații a întreprins constant acțiuni pentru a evalua calitatea și soliditatea informațiilor trimise la biroul procurorilor, acuratețea argumentării juridice și respectiv relevanța probelor. Cu alte cuvinte, SRI acționează ca o parte activă în proces, ceea ce este în mot strict și total interzis de lege.”