CSM verifică dacă fostul ministru al Justiției, Cătălin Predoiu, a afectat independenţa instanţelor în cazul dosarelor celor 9 inculpați despre care Comisia Europeană s-a interesat în 2012

Postul de televiziune Antena 3 a publicat, duminică seară, o scrisoare din 10 octombrie 2012 în care secretarul general al Comisiei Europene, Catherine Day, a întrebat autoritățile române care este stadiul dosarelor de corupție la nivel înalt în care erau cercetați la vremea respectivă Gheorghe Copos, Adrian Năstase, Şerban Brădişteanu, Ion Dumitru, Decebal Traian Remeş, Dan Voiculescu, George Becali, Cătălin Voicu, Tudor Chiuariu.

Informațiile au fost solicitate pentru raportul MCV din acel an cu privire la stadiul îndeplinirii de către România a obligațiilor de reformă a justiției.

 

O practică, nu o excepție

Premierul Viorica Dăncilă i-a cerut ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, să verifice „cu celeritate” dacă din 2012 și până în prezent „au mai fost transmise astfel de solicitări Ministerului Justiţiei, direct ori în alt context” și a apreciat în debutul ședinței de ieri a Guvernului că solicitarea Comisiei reprezintă „un lucru deosebit de grav”.

 

„Am primit în dimineaţa aceasta documente de la Ministerul Justiţiei care confirmă ceea ce a apărut în spaţiul public, şi anume că astfel de practici au mai fost făcute. Am hotărât ca în cursul zilei de astăzi să trimit o scrisoare preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, prin care să solicit detalii şi să solicit informaţii legate aceste aspecte, care mi se par total nepotrivite şi în totală neconcordanţă cu ceea ce presupune Mecanismul de Cooperare şi Verificare”, a spus Dăncilă, ieri.

 

Ingerințe în justiție

În scrisoare, premierul afirmă că „este esențial” pentru colaborarea din România și Comisia Europeană să se lămurească dacă documentul „este unul autentic, asumat instituțional, și dacă este singurul document de acest fel, de natură să aducă ingerințe în funcționarea justiției și separația puterilor în stat”.

„Consider că se impun clarificări urgente, domnule președinte Juncker, cu atât mai mult cu cât, la solicitarea mea, ministrul Justiției, domnul Tudorel Toader, m-a informat că transmiterea unor astfel de cerințe imperative autorităților române de către Comisia Europeană a constituit o practică repetată”, a mai scris prim-ministrul.

 

Bruxelles-ul, în dificultate

Comisia Europeană a transmis, luni, „ca o regulă generală”, că „nu comentează despre documente apărute în presă cu atribuirea „din surse neoficiale””. După 24 de ore, CE a schimbat regula și un purtător de cuvânt din cadrul instituție, Christian Wigand, a anunțat că documentul în care Comisia Europeană se interesează de anumite dosare din instanțele românești reprezintă un lucru „uzual”, bazat pe „un acord” între România și Comisia Europeană. „Acest lucru a fost parte a schimburilor tehnice uzuale efectuate în cadrul MCV în urmă cu câţiva ani (2012)”, a adăugat acesta.

 

Predoiu nu-și aduce aminte „fișele detaliate”

Comisia Europeană i-a trimis și fostului ministru al Justiției, Cătălin Predoiu (foto), în primăvara anului 2012, o scrisoare în care i-a cerut să „pună la dispoziție” o „listă completă” a cazurilor de corupţie la nivel înalt trimise în judecată începând cu anul 2007 și în care erau implicați „foști sau actuali membri ai Guvernului sau Parlamentului, președinți de Consilii Județene, primari și directori ai companiilor de stat”.

„În fiecare caz, prezentaţi detaliat calitatea inculpatului, natura acuzaţiei, data când a început ancheta, numărul dosarului”, au mai cerut oficialii europeni, potrivit documentului publicat marți seara tot de Antena 3. De asemenea, pentru fiecare dintre persoanele respective, Comisia Europeană a cerut „fişe detaliate” în care să fie „enumarate etapele evoluţiei la fiecare termen de judecată” şi să fie trecut „motivul pentru orice amânare” în instanță.

 

Amnezie

Predoiu a declarat, marți seară, că nu-și amintește dacă a fost întrebat și el de Comisia Europeană despre dosarele anumitor persoane cu nume și prenume. „Nu-mi aduc aminte să fi fost nominal indicate anumite cazuri”, a spus el.

Fostul ministru al Justiției a insistat că nu a transmis la Bruxelles nicio informație care nu era publică din marile dosare de corupție. „Dânșii cereau informații publice. Erau publice în sensul că erau informaţii cunoscute de părţi, erau cunoscute și de avocaţi, parţial şi de public privind termenele și stadiul de judecată. Deci nu erau informații care țineau de intimitatea dosarului”, a spus el.

 

E legal?

„Astfel de scrisori au primit toți miniștrii Justiției. Toți. Este o obligație legală a României”, a mai spus Predoiu și a indicat că obligația era asumată prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană, prin decizia Comisiei Europene de instituire a MCV-ului și printr-o Hotărâre de Guvern. „Dacă ministrul Justiției ar face o astfel de cerere în instanță fără cadru legal ar fi o ingerință gravă în justiție”, a adăugat acesta.

 

Anchetă

Consiliul Superior al Magistraturii a analizat, marți, ca „probleme de interes public major privind independenţa justiţiei”, situația scrisorilor trimise de Comisia Europeană, și a apreciat că ar putea exista o afectare a independenței instanțelor. CSM i-a cerut Ministerului Justiției să îi comunice „modalitatea în care a răspuns solicitării formulate de către Comisia Europeană (...) respectiv modalitatea în care a colectat datele, având în vedere potenţialul afectării independenţei instanţelor judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzelor respective”.

 

Grapini cere despăgubiri

Europarlamentarul Maria Grapini a cerut ieri, în scris, Comisiei pentru libertăți civile, justiție și afaceri interne (LIBE) a Parlamentului European, să organizeze „în regim de urgență” o dezbatere legată de „imixtiunea” Comisiei Europene în justiţia din România.

Potrivit acesteia, în funcție de concluzii se poate organiza apoi o discuție în plenul Parlamentului European. „Dacă se constatată că această instituție numită Comisia Europeană a avut o astfel de intervenție flagrantă în justiția din România, atunci țara noastră poate solicita inclusiv despăgubiri. Comisia Europeană este un fel de Guvern la nivel european, nu este o instituție aleasă și nu are dreptul de a se implica brutal în treburile interne ale unui stat membru”, a mai spus Grapini.