Angela Merkel părea de neclintit în urmă cu câteva luni. Cancelarul german este în prezent pusă în pericol de adversarul său social-democrat, Martin Schulz, care duminică îşi lansează campania pentru a o detrona.

În cursul unui congres extraordinar al partidului, el urmează să preia oficial conducerea şi să dezvăluie puţin mai mult din planul său de bătaie în vederea legislativelor din septembrie. 

Fost preşedinte al Parlamentului European, Martin Schulz, 61 de ani, va fi învestit la mijlocul zilei la preşedinţia Partidului Social Democrat (SPD) unde îi succede actualului şef al diplomaţiei şi vicecancelar, Sigmar Gabriel. 

Potrivit mass-media germane, el ar putea obţine peste 90% din voturi, chiar să se apropie de rezultatul istoric obţinut în 1948 la 99,71%. În decembrie 2015, Sigmar Gabriel a obţinut numai 74,3%. 

Martin Schulz este susţinut de sondaje după ce a fost desemnat la sfârşitul lui ianaurie candidat al SPD la cancelarie în vederea scrutinului de la 24 septembrie, la care Angela Merkel va candida din partea conservatorilor pentru al patrulea mandat. 

Înaintea alegerilor federale, sunt prevăzute trei scrutinuri regionale cu valoare de test. Primul, în micul Saarland (vest), peste o săptămână, unde social-democraţii ameninţă formaţiunea CDU condusă de Angela Merkel. 

Situat în sondaje aproape la egalitate cu Angela Merkel, la peste 30% din voturi, Maertin Schulz nu îşi ascunde dorinţele: "am ambiţia de a deveni cancelar" şi să facă din SPD "prima forţă politică a ţării", spune el, în timp ce Angela Merkel este la putere din 2005. 

Aceasta din urmă se arată liniştită în faţa ambiţiilor rivalului său: "concurenţa stimulează afacerile", a declarat ea vineri pentru jurnalul local Saarbrücker Zeitung. Un membru al anturajului său a afirmat însă în privat că "situaţia este dificilă". 

Să o detronezi pe cea care este prezentată ca femeia cea mai puternică din lume?  Un rezultat de neconceput în urmă cu câteva luni, atunci când SPD, partener minoritar în coaliţia conservatorilor la nivel federal, se afla la 20% din intenţiile de vot, cu toate criticile la adresa politicii migratorii promovate de Angela Merkel. 

Decizia lui Martin Schulz de a părăsi Parlamentul European, pe care îl prezida, şi a intra în campanie în locul lui Sigmar Gabriel, puţin popular, a amestecat cărţile. 

Cunoscut pentru talentul său de orator, Martin Schulz şi-a făcut cea mai mare parte a carierei la nivel european şi este lipsit de experienţa vreunui mandat important în Germania. Asta îi permite să se detaşeze de politica guvernamentală, dusă în cadrul coaliţiei de propriul partid şi să apară ca un om cu totul nou. 

Parcursul său atipic şi originile sale populare - fost alcoolic, fost librar fără să îşi fi luat bacalaureatul -, combinat cu un discurs foarte la stânga, îi conferă o faimă populară care îmblânzeşte profilul său de om al "Bruxellesului". Un avantaj, într-un moment în care euroscepticismul câştigă teren în Europa. 

"Intenţia mea de a pune în practică politici pentru a face puţin mai bună viaţa celor care muncesc din greu întâlneşte, se pare, mult sprijin", a declarat în această săptămână celor care doreşte să amendeze reformele pieţei forţei de muncă introduse de fostul cancelar SPD Gerhard Schroeder între 2003 şi 2005, conform Agerpres. 

Până în prezent simbol venerat al SPD, ele combină reducerea prestaţiilor şi presiunea sporită asupra şomerilor pentru a-şi găsi un loc de muncă. 

Dacă au permis Germaniei să reducă şomajul la un nivel scăzut istoric, ele au creat, totodată, o generaţie de "muncitori săraci" şi precari. 

Social-democratul a dezvăluit deja unele dintre măsurile pe care le are în vedere: indemnizaţii de şomaj pe perioade mai lungi, pensii garantate mai multe şi eliminarea aproape completă a contractelor pe perioadă determinată în favoarea celor pe perioadă nedeterminată. 

Dacă stânga radicală din Germania aplaudă şi nu exclude o coaliţie cu SPD după legislative, conservatorii şi patronatul vorbesc despre "populism".