Liderul principalului partid de opoziție din Turcia, Partidul Popular Republican (CHP), Kemal Kılıçdaroglu, a declarat, la finalul „Marșului pentru Justiție”, care a durat 25 de zile, că evenimentul marchează „un nou început pentru țară”. Marșul a atras sute de mii de participanți, pe traseul de la Ankara la Istanbul

La începutul marşului, președintele Recep Erdogan sugera că Kemal Kilicdaroglu ar putea fi arestat din cauza rolului său în cadrul protestului. El a acuzat CHP că este de partea rețelei lui Fethullah Gulen, clericul musulman aflat în exil în SUA, despre care Ankara crede că s-a aflat în spatele tentativei de puci de anul trecut.

„Finalul nu-i aici”

„Toată lumea ar trebui să înțeleagă asta foarte bine. Data de 9 iulie este un nou pas, un nou climat, o nouă istorie, o renaștere”, a spus Kılıçdaroglu, la Istanbul, în fața a zeci de mii de oameni.

CHP a lansat acest marș din Ankara, în 15 iunie, spre Istanbul, la 450 de km distanță, chiar după ce a fost condamnat la 25 de ani de închisoare un vicepreședinte al partidului, Enis Berberoglu, pentru că a oferit cotidianului Cumhuriyet o înregistrare video cu camioane ale Agenției Naționale de Informații care transportau arme în Siria.

Kılıçdaroglu a explicat că acest marș a fost „cel mai pașnic act politic din istorie”. „Am manifestat pentru justiția care nu există. Am mărșăluit pentru drepturile victimelor, pentru parlamentarii și jurnaliștii trimiși la închisoare. Pentru profesorii dați afară din universități. Este păcat ca într-o democrație să fie demiși profesori, prin decrete motivate de starea de urgență din țară”, a spus el, referindu- se la legile date după tentativa de lovitură de stat din 15 iulie 2016.

Lista cu revendicări

Liderul opoziției a mai spus că cei care au participat la acest marș sunt împotriva regimului condus de un singur om și a organizațiilor teroriste și protestează față de faptul că justiția a fost preluată de puterea politică.

Kılıçdaroglu a citit o listă cu 10 cereri, promițând că va continua lupta până când acestea vor fi îndeplinite. Printre acestea: „redarea puterii Parlamentului, ridicarea stării de urgență, stoparea „războiului civil” din țară, asigurarea independenței sistemului judiciar, eliberarea victimelor condamnărilor abuzive din ultimul an, restabilirea unei democrații parlamentare puternice, stoparea sărăciei și a șomajului, o politică externă pașnică”.

Ultima zi a marșului a fost duminică, iar liderul CHP a fost printre protestatari, cu un banner pe care scria „Justiție”. Circa 15.000 de polițiști au asigurat securitatea demonstrației, conform oficialilor turci.

Mai mult de 50.000 de oameni au fost arestați și 140.000 demiși sau suspendați din funcții, în timpul stării de urgență instaurate în țară, după lovitura militară din 2016.

Interziși în Austria și Olanda

Autoritățile austriece au interzis intrarea în țară a ministrului turc al Economiei, care voia să participe la o manifestație ce marchează prima aniversare a tentativei de lovitură de stat, din 15 iulie 2016. „Vizita lui Nihat Zeybekci este considerată un potențial pericol pentru ordinea publică și securitate”, a spus un purtător de cuvânt austriac. Decizia autorităților austriece vine după cea anunțată de olandezi, care au spus că vicepremierul turc Tugrul Turkes „nu este binevenit” în Olanda pentru a asista la o ceremonie organizată de expați turci.