Președintele Comisiei Europene a prezentat în fața Parlamentului European un set de propuneri pentru viitorul UE. Încercând să crească gradul de integrare europeană, menajând în același timp sensibilitățile naționale, Jean-Claude Juncker nu a făcut altceva decât să sporească confuzia

S-a ales praful de cele cinci scenarii propuse de Jean-Claude Juncker la summit-ul UE de la Roma, din 25 martie. Inclusiv de Europa cu mai multe viteze. În schimb, dorind să împace pe toată lumea, președintele Comisiei Europene a prezentat ieri, la Strasbourg, în fața europarlamentarilor, scenariul unei Europe pline de contradicții.

Președinte unic al UE

Astfel, Juncker a respins ideea ca Zona Euro să fie locomotiva UE („Euro nu este moneda țărilor alese” și „nu avem nevoie de un buget distinct al Zonei Euro”), în schimb, a afirmat că este nevoie de „o linie bugetară consecventă dedicată Zonei Euro”.

Juncker a propus și comasarea funcțiilor de președinte al Comisiei Europene și al Consiliului European, astfel încât să existe un președinte unic al UE, cu puteri și autoritate sporite. Ceea ce ar însemna automat o „cedare de prerogative” din partea statelor membre. Pentru ca acestea să nu se simtă lezate, președintele UE ar urma să fie ales prin votul universal al tuturor cetățenilor europeni.

În același elan de forțare a integrării, va exista și un ministru european al Economiei și Finanțelor, care să supravegheze reformele structurale și să coordoneze măsurile, atunci când un stat intră în criză. Dar pentru a menaja sentimentele naționale, acest super-ministru (probabil „vicepreședintele Comisiei Europene” și „președinte al Eurogrupului), ar trebui să răspundă pentru acțiunile sale în fața Parlamentului European.

De asemenea, UE trebuie să intensifice ritmul de expulzare a imigranților care nu îndeplinesc condițiile de refugiat, spune Juncker, însă, pe de altă parte, avertizează: „Europa este un continent care îmbătrânește”, astfel cățările membre sunt „nevoite să accepte mai mulți imigranți”.

Europa fără viteze

Discursul lui Juncker a fost presărat cu reverențe făcute țărilor din Est („UE trebuie să respire cu amândoi plămânii, cel Estic și cel Vestic, altfel se va sufoca”, „trebuie să lăsăm imediat România și Bulgaria să intre în Schengen” sau „voi acorda personal o atenție deosebită Estoniei, Letoniei, Lituaniei și României, în 2018... anul în care aceste patru țări își celebrează a o suta aniversare), însă, când a venit vorba de chestiunea pragmatică a muncitorilor detașați în străinătate, a sprijinit categoric poziția protecționistă a lui Macron și Merkel („Cei care efectuează aceeași muncă, în același loc, trebuie să poată primi același salariu”).

O „foaie de parcurs” detaliată ar urma să fie aprobată la summit-ul de la Talin, pe 28 septembrie. 

Turcia nu va deveni urcia nu va deveni membrăUE în viitorul apropiat

Jean-Claude Juncker a declarat, ieri, că există „o fereastră de oportunitate” pentru a construi o Uniune Europeană mai unită, dar această fereastră „nu va rămâne deschisă pentru totdeauna”.

Oficialul european spune că economia Europei „își revine”, iar UE trebuie să depășească momentul Brexit, să facă reforme și să încheie noi acorduri comerciale. Anul trecut, „UE a fost lovită și rănită de un an care i-a zdruncinat fundația”, a spus Juncker, referindu-se la Brexit, criza refugiaților și creșterea populismului.

Brexit

Juncker a subliniat că „întotdeauna vom regreta decizia Marii Britanii de a ieși din UE”, apoi a adăugat: „cred că și ei vom regreta curând”, dar vom merge mai departe, pentru că „Brexitul nu e totul, nu e viitorul Europei, nu se termină totul atunci”.

Comerț

A amintit acordurile comerciale încheiate recent de UE cu Canada și Japonia și a spus că cele cu Mexic și America de Sud sunt în lucru.

Ar trebui ca negocierile cu Australia și Noua Zeelandă, să se încheie până la finalul lui 2019, pe bază de reciprocitate: „Trebuie să primim atât cât oferim”. Legat de îngrijorările privind numeroase investiții chinezești în companii strategice din Europa, Juncker a precizat că acestea vor fi „analizate”.

Migrație

A lăudat progresul european pe tema migrației, spunând că UE și-a protejat granițele externe într-o manieră eficientă. A subliniat „perseverența și generozitatea Italiei” în gestionarea migrației din Africa.

Standardele alimentelor

Referindu-se la controversa privind standardele diferite ale calității alimentelor în Europa de Est față de Europa de Vest, Juncker a promis că nu va accepta ca „în anumite părți ale Europei oamenilor să li se vândă hrană de calitate inferioară, în ciuda ambalajelor și a mărcilor care sunt identice”.

Extindere

Este timpul ca România și Bulgaria să fie primite în Schengen, la fel și Croația, când va fi momentul potrivit, iar procesul de extindere a UE trebuie să continue credibil cu țările din Balcanii de Vest. „Statul de drept nu este opțional”, a continuat oficialul european, făcând referire la țări precum Polonia sau Ungaria, care refuză să pună în aplicare decizii ale Curții Europene de Justiție privind cotele de refugiați. Jean-Claude Juncker a exclus, însă, aderarea Turciei la UE într-un viitor „previzibil”, cerând autorităților de la Ankara să elibereze jurnaliștii închiși și să oprească atacurile la adresa liderilor europeni.

Muncitori detașați

A propus crearea unei „autorităţi comune”, care să monitorizeze implementarea reglementărilor privind muncitorii detaşaţi, acuzaţi de promovarea „dumpingului social”. „Într-o Uniune a egalilor, nu pot exista muncitori de categoria a doua. Cei care efectuează aceeaşi muncă în acelaşi loc trebuie să poată primi aceleaşi salarii”, a declarat el.