Magistratul Cristi Danileţ a făcut într-o intervenţie telefonică în cadrul emisiunii "Evenimentul Zilei", difuzată la B1TV, o serie de declaraţii cu privire la popunerea Ministrului Justiţiei, Raluca Prună de a desecretiza arhivele SIPA. Judecătorul condamnă scopul acestui serviciu şi spune ce informaţii consideră că ar trebui făcute publice. De asemenea, Cristi Danileţ afirmă că deja există aşteptări prea amri de la conţinutul arhivei SIPA şi că nu crede că informaţiile vor fi făcute publice.

Cât de murdare sunt secretele din aceste dosare?

În arhiva SIPA sunt două categorii de informaţii: pe de o parte, sunt cele adunate legal de către ofiţerii şi subofiţerii SIPA, adică informaţii în legătură cu suspiciuni de corupţie la adresa unor funcţionari din administraţia penitenciarelor, cu privire la magistraţi, cu privire la poliţişti.

De asemenea, sunt şi informaţii care privesc viaţa privată a acestora

Dacă în privinţa primelor informaţii,  eu nu am niciun dubiu că acestea au fost valorificate, în sensul că au fost trimise către Parchetul General  pentru a se demara cercetările în vederea probării sau nu a infracţiunilor de corupţie, pentru celelalte aspectwe de viaţă privată, opinia mea personală este că aceste informaţii nu ar trebui să fie accesibile publicului larg.

Practic acolo sunt bârfe, zvonuri adunate de pe holurile instanţelor, sau este vorba chiar de supravegheri nelegale, cu privire la magistraţi şi nu numai, cu prvire la avocaţi, jurnalişti,  poliţişti şi nu cred că cineva ar vrea să-şi vadă  expusă viaţa privată în public.

Cu ce scop a adunat SIPA aceste informaţii?

Pentru şantaj. Să ne amintim că este vorba despre o perioadă în care Ministrul Justiţiei a fost acela care recomanda sau propunea funcţiile de conducere de judecător sau procuror şi nu ma îndoiesc că acest tip de informaţii a fost folosit pentru a se da recomandări pozitive sau negative cu privire la magistraţii care urmau să ocupe anumite funcţii cheie din sistem.

Acesta era rolul SIPA, de a aduna informaţii despre corectitudinea sau slăbiciunea unor magistraţi. Înainte de reforma din 2005, Ministrul Justiţiei era cel care propunea numirea judecătorilor in funcţii de preşedinţi şi numea toţi procurorii şefi din România. Este firesc ca atunci când numeşti o persoană într-o funcie, să te interesezi de ea, însă exista acest mijloc pervers şi nelegal de a aduna informaţii despre viaţa privată prin intermediul SIPA. Niciodată nimeni nu a răspuns pentru aceste abuzuri

A maii existat sau mai există un asemenea serviciu în altă ţară?

Serviciu în subordinea justiţei, serviciu militarizat care nu a răspuns niciodată în faţa Parlamentului, nu există în niciun stat occidental, cel puţin. Comisia Europeană ne-a şi impus să desfiinţăm acest serviciu, care nu îşi avea nicio justificare.

Iniţial a fost înfiinţat cu scopul de a se aduna informaţii despre corupţie de la funcţionarii din penitenciar, însă în timp s-au extins puterile acestui serviciu cu privire la persoane din afara sistemului penitenciar.

Credeţi că am putea găsi în arhiva SIPA informaţii care să pună într-o lumină cu totul nouă cazul procurorului Panait, de exemplu?

Nu ştiu ce să vă spun. Nu cred că au rămas urme ale folosirii acelor docuimente împotriva unor magistraţo sau urme ale acestor folosiri. Cred că ne facem prea multe speranţe de şa această arhivă. Şi nu ştiu cât de publică va fi de fapt.