Producătorii agricoli se plâng că marii retaileri continuă să impună taxe în mod unilateral, dar sub alte denumiri

Noua lege privind comercializarea produselor alimentare, cunoscută ca „Legea supermarketurilor”, care interzice marilor retaileri să mai perceapă orice fel de taxe şi servicii, nu a adus ieftinirile prognozate la raft. Dimpotrivă.

Deşi iniţiatorii legii mizau pe o ieftinire de circa 20%, realitatea descrisă de producători este că, în unele cazuri, a adus chiar majorări de preţuri. Nici furnizorii nu primesc mai mulţi bani, pentru că, deşi nu li se mai percep taxe, discounturile şi alte operaţiuni contabile impuse le scot chiar mai mulţi bani din buzunar.

„Situaţia în fapt la nivelul relaţiei dintre producători şi marile magazine este neschimbată. Marile magazine au ales să schimbe denumirea acestor taxe, acum se numesc risturnă, remiză, discount etc., însă cuantumul acestora este identic cu cuantumul nivelului de taxe şi servicii practicat până la data de 18.07.2016 (data intrării în vigoare a Legii 150/2016 – n.red.), cuprins între 20% - 60% din preţul produselor”, susţine Federaţia Naţională Pro Agro, citată de Agerpres.

EVZ a stat de vorbă cu părţile implicate, care ne confirmă cele semnalate. Un producător prezent în mai toate lanţurile mari ne spune, sub protecţia anonimatului: „În favoarea noastră nu s-a schimbat nimic. În continuare plătim acelaşi nivel de taxe, ba chiar un mare retailer le-a crescut un pic”.

Furnizorii, păgubiţi

Preşedintele Romalimenta, Sorin Minea, este foarte supărat pe iniţiatorii legii, care, susţine el, au adus industriei alimentare doar prejudicii, iar „preţurile la raft chiar au crescut un pic”. „Legal, sunt interzise toate taxele şi serviciile. Dar sunt discounturi, rabaturi etc. Dacă nu mai putem plăti serviciile, de care noi avem nevoie, suportăm discounturi mai mari, dar pe cuvântul de onoare al retailerilor că vom apărea în reviste etc., pentru că nu mai putem încheia contracte. Iar la cât vor acum ristorno, discount etc., suma este egală sau mai mare decât ce plăteam înainte”, a explicat Minea.

Lacune grave

El a adăugat că legea i-a adus doar pierderi şi nicio ieftinire. „Am pierdut bani, pentru că a trebuit să schimbăm contractele foarte repede, iar pe o negociere rapidă tot noi pierdem”, a completat Minea.

Preşedintele Romalimenta critică foarte tare legea care se aplică, deşi are lacune grave. Potrivit acestuia, nicăieri în lege nu se spune clar că supermarketurile sunt obligate să ia minimum 51% produse româneşti, iar formularea „lanţ scurt de aprovizionare” nu garantează nici pe departe acest lucru. La fel, nu s-a definit „produsul proaspăt”, pentru care termenul de plată introdus prin lege este de cel mult 7 zile. Aşa se face că produse precum apa plată, berea, Coca-Cola sau energizantele au fost declarate de unii furnizori ca „proaspete”. Laptele cu termen mai lung de valabilitate nu e proaspăt, în schimb.

Potrivit acestuia, nici termenul de plată mai mic nu îl avantajează, pentru că reduce timpul de expunere la raft şi scade nivelul comenzilor, în funcţie de cât reuşesc retailerii să vândă în acel interval. „E o nebunie cum nu s-a mai văzut niciodată. Până şi cei care urlau că legea e bună au ajuns la concluzia că e greşită. Deja se vrea modificarea legii”, a adăugat Minea.

Ce spun retailerii

Florin Căpăţână, vicepreşedintele Asociaţiei Marilor Reţele Comerciale din România (AMRC), recunoaşte că preţurile nu au scăzut la raft şi spune şi de ce. „În momentul de faţă, toţi membrii AMRC aplică legea în vigoare şi nu mai încasează aceste hulite taxe şi servicii, aşa cum au fost definite de Legea 150/2016. Nu au scăzut preţurile la raft, dar nici nu au crescut, pentru că e vorba de cerere şi ofertă, dar şi de costuri”, spune reprezentantul magazinelor. Potrivit acestuia, retailerii acoperă acum toate costurile de dinainte.