În satul doljean Piscani, doar patru copii au mai rămas la şcoala din localitate, trei fetiţe şi un băieţel. Drumul impracticabil iarna, dar şi mai greu primăvara şi toamna, când trebuie să înfrunte ploile reci şi noroiul, i-a determinat pe alţi copii să renunţe la şcoală din sat.
Pentru cei patru elevi educaţia nu mai este un drept, ci o luptă zilnică. Ei vor cu orice preţ să înveţe. Nu mai contează nici frigul, nici drumul de peste un kilometru până la şcoală.
Dascălul Cristian Hantea vine zilnic din Filiaşi pentru a-i învaţă carte în sistem simultan pe copii. De patru ani face asta. Deşi drumul către scola este impracticabil, copiii nu vor să renunţe. Şi nici dascălul. Dragostea lor pentru carte, dar şi ataşamentul faţă de localnici, l-au determinat pe învăţător să găsească o soluţie. Astfel, pe trei dintre cei patru elevi îi aduce la şcoală chiar învăţătorul cu o maşină 4x4. În fiecare dimineaţă îi urcă în autoturismul de teren şi îi duce la şcoală. Cu o maşină normală nu ar putea ajunge, mărturiseşte învăţătorul.
„M-am ataşat de copii, de localnici. Ei stau la intrarea în sat şi fiind foarte mici îi aduc eu la şcoală cu maşină. Ne ajutăm reciproc şi mergem înainte”, spune încrezător dascălul.
Ne puteți urmări și pe Google News
Cu speranţă privesc spre viitor şi micuţii elevi din satul Piscani, comuna Bradesti. Pentru ei, educaţia nu mai este un drept, ci o luptă zilnică şi vor să demonstreze cu orice preţ că vor să înveţe. Lor, familiei, învăţătorului, poate chiar STATULUI care se laudă de obicei cu investiţiile în educaţie. Dragoş e unul dintre cei patru elevi care merg la şcoală din satul doljean. Vrea să rămână în sat. Se va face poliţist, aici, în sătucul lui, la Piscani. Din postura de poliţist, poate va reuşi să schimbe faţa satului, poate chiar drumul spre şcoală. Vezi un reportaj Alege tv:
Lipsa locurilor de muncă, lipsa infrastructurii, traiul prost, cum spun localnicii, i-a determinat pe mulţi dintre doljeni să-şi părăsească satele de baştină. În Dolj sunt 30 de unităţi de învăţământ care au sub 20 de elevi. Comparativ cu localităţi din state membre UE, cu care sunt înfrăţite, un număr impresionat de comune – sate din România se află undeva la periferia ţărilor din lumea a treia. Situaţia privind investiţiile în infrastructura şcolară doljeană, într-un număr viitor EVZ.
Recomandările noastre
