Despre autostrada Sibiu-Orăștie s-a tot vorbit în ultimul timp. Este autostrada scufundată, cea care s-a stricat la zece luni de la darea în folosință. S-a încercat acreditarea ideii că defecțiunile au apărut din cauză că a fost inaugurată înainte de vreme, din motive de campanie electorală. Probabil că acestea au fost argumentele avocaților companiei constructoare Salini Impregilio în cadrul arbitrajului de la Paris, altfel nu se explică cum de statul roman, prin CNAIR, a fost „condamnat” să plătească italienilor aproximativ 20 de milioane de euro

Pe scurt, istoria acestui caz este următoarea: În turul doi al prezidențialelor din 2014, Victor Ponta, pe atunci prim-ministru și candidat la președinția României, ar fi cerut să taie panglica la acel tronson de autostradă pentru a câștiga capital electoral. Ioan Rus, ministrul Transporturilor și Narcis Neaga, șef al CNADNR la acea vreme, au cerut constructorului italian să se facă luntre și punte și să se realizeze inaugurarea tronsonului de autostradă. Se pare că solicitarea autorităților române a picat mănușă celor de la Impregilio Salini, care erau într-o întârziere de un an și jumătate față de termenul de predare din contract.

Constructorul italian, antreprenor general, s-a conformat și a inaugurat tronsonul în cauză. La vreo zece luni de la inaugurare, șoseaua s-a crăpat, apoi s-a surpat. Autostrada a fost închisă și a început ancheta.

DNA a intrat pe fir prin procurorul Mihaela Moraru Iorga

În toiul scandalului, fiecare a dat vina pe fiecare. Italienii de la Impregilio au dat vina pe Narcis Neaga și pe Guvernul României. Ba chiar au „scăpat” către presă o înregistrare a unei ședințe de lucru în care italienii avertizau partea română despre riscurile de a turna asfalt la minus 10 grade. După o perioadă de analiză și anchetă, Guvernul României a tras concluzia că italienii nu au respectat proiectul și calitatea materialelor, motiv pentru care au reziliat contractul. Corpul de control al Ministerului Transporturilor a sesizat DNA. Iar DNA, cu aplombul cunoscut, a pornit ancheta. Se întâmpla la sfârșitul anului 2015 și se vorbea atunci că este o anchetă pe siguranță națională. Iar procuror era nimeni altul decât Mihaela Moraru Iorga, cea alungată recent din DNA de către șefa instituției, Laura Codruța Kovesi.

Cercetarea a început în forță, cu audieri, martori protejați, descinderi și alte proceduri specifice… Doar că, la un moment dat, ancheta a nimerit peste un cetățean numit Eduard Kovesi din Sibiu, cunoscut și sub numele de alint, Bebe. Bebe Kovesi.

Eduard „Bebe” Kovesi este fostul soț al Laurei Codruța Kovesi, șefa DNA. În timpul scandalului Black Cube, despre Eduard Kovesi se spunea că a fost una dintre țintele detectivilor israelieni. Și s-a mai spus că la proces a refuzat să se constituie parte civilă sau vătămată împotriva spionilor israelieni.

Despre Eduard „Bebe” Kovesi, opinia publică cunoaște foarte puține lucruri. În principiu, fostul soț al Codruței Kovesi a fost un personaj discret la nivel național, aproape inexistent pentru presă. Bebe, în vârstă de 54 de ani, deține o firmă în Sibiu, Led Communications, care se ocupă cu televiziunea prin cablu, internet și alte activități care țin de domeniul telecomu nicațiilor. În presă a apărut informația cum că, inițial, a fost angajat al companiei RCS&RDS după care firma sa, Led Communications, a intrat în relații contractuale cu fostul angajator. Afaceri legate de telecomunicații, desigur. Însă prosperitatea ultimilor ani nu i-a fost adusă lui Kovesi de afacerile cu fibra opică și internet, așa cum lasă de înțeles siteul firmei sale, ci de afacerea din construcțiile de autostrăzi. Pentru că Bebe Kovesi a fost implicat până peste cap în furnizarea de materiale de construcții pentru autostrada Sibiu-Orăștie, Lugoj-Deva și Sebeș-Turda, pe loturile unde au lucrat firme italiene, în special Salini Impregilio, dar mai ales firmele românești tampon ale italienilor.

Eduard Kovesi, paravan de milioane de euro pentru o firmă din Ardeal

Eduard „Bebe” Kovesi a vândut materiale de umplutură către constructorii de autostrăzi din zonă - pietriș, balastru, pământ de umplutură etc - direct sau prin intermediul unor fi rme înfi ințate pe repede înainte de către alți afaceriști care nu au avut în viața lor treabă cu domeniul construcțiilor. De fapt, Kovesi nu a făcut altceva decât să se interpună în contractele de furnizare de materiale de construcții, pentru a asigura „spatele” și protecția fi rmelor de construcții, în schimbul unor milioane de euro, așa cum rezultă din datele contabile ale fi rmei Led Communications. Dar, pentru a înțelege cum a ajuns Bebe Kovesi și alți neaveniți să construiască autostrăzi în România, trebuie să ne întoarcem la originile contractului Sibiu - Orăștie, lotul 3

În vara anului 2011, pe vremea când ministrul Transporturilor era Anca Boagiu, iar șef la CNADNR, Daniela Draghia, compania italiană Impregilio câștiga și semna contractul de execuție pentru tronsonul 3 al autostrăzii Sibiu Orăștie, de la km 43+885 la km 65+955. Este vorba despre tronsonul care trece prin Miercurea Sibiului, Săliște, Cunta, Aciliu. Adică, exact acolo unde autostrada s-a surpat, s-a fisurat, a fost închisă total sau parțial, nu a putut fi folosită, dar a fost plătită de statul român în proporție de peste 90%!

De aproape doi ani, presa din România reia subiectul, fără să existe o explicație a situației. S-a vorbit despre inaugurarea prematură, dar și despre execuția neconformă. În timp ce italienii dădeau vina pe inaugurarea forțată, autoritățile române susțineau tot mai ferm execuția neconformă, bazându-se și pe cele aproximativ 300 de rapoarte de neconformitate întocmite de către consultantul lucrării. Rapoartele întocmite de Cositrans se refereau atât la nerespectarea proiectului, cât și la folosirea materialelor necorespunzătoare de către constructor. Până la urmă, Corpul de Control al Ministerului Transportului a sesizat DNA, iar DNA a deschis un dosar. Au fost audiați, din ce se cunoaște, șefi din CNADNR precum Narcis Neaga sau Mircea Pop, reprezentantul consultantului și fel de fel de reprezentanți ai constructorilor din firmele românești și italiene. Doar că, pe la sfârșitul anului 2015, când mai multe declarații au început să ducă și spre Eduard Kovesi, fostul soț al Laurei Codruța Kovesi, ancheta DNA s-a oprit. Oficial, oprirea anchetei este pusă pe seama unei expertize financiar-contabile amănunțite, însă neoficial ar fi vorba atât despre implicarea lui Eduard Kovesi în acest dosar cât și despre unele vicii procedurale legate de relația de rudenie dintre unul dintre procurorii de caz și un angajat al părții române, situație speculată sau care urma să fie speculată de persoane cercetate în dosar. Mai exact, este vorba despre Mihaela Morau Iorga, procurorul DNA de caz și soțul acesteia, Adi Constantin Iorga Moraru, jurist al CNADNR la vremea aceea.

O primă suspiciune cu privire la profesionalismul celor din DNA se naște de aici și anume, cum să dai un dosar în lucru unui procuror care ar putea oricând fi recuzat și activitatea sa contestată de către cei anchetați? Decât dacă nu dorești să „omori” acel dosar cu bună știință.

Legăturile dubioase dintre constructorii italieni și intermediarii români

Revenind la vara anului 2011, Impregilio a semnat contractul de execuție al tronsonului 3 al autostrăzii Sibiu Orăștie, cu termen de execuție de la 20.06.2011 și predarea la 17.04.2013(!!!) Formula de asociere cu care Impregilio a câștigat contractul a suferit modificări pe parcurs. Modificări asupra cărora CNADNR ar fi trebuit să se pronunțe, mai ales că a fost vorba despre firme abia î n f i i n ț a te și fără experiență, care au rulat milioane de euro fără să dețină măcar un utilaj, care au țepuit firmele românești executante și care în final au intrat în insolvență sau faliment cu ajutorul unor lichidatori și avocați „celebri”. După care au luat-o de la început, pentru alte autostrăzi sau lucrări de infrastructuri din România. Dar, asupra acestei situații, vom reveni în episoadele următoare.

Trebuie spus că de la data semnării ordinului de începere a lucrărilor și până la începerea propriu-zisă a lucrărilor a trecut ceva vreme, cam un an, timp în care s-au schimbat și firmele care lucrau sub contract cu Impregilio. Astfel, în anturajul celor de la Impregilio a apărut o firmă nouă, înființată în ianuarie 2012(!!), cu doi a c ț i o n a r i , unul român și celălalt italian. Este vorba despre Omaum Construct, deținută și administrată de către Ioan Borzea și Massimiliano Andrenacci.

Acționarul român, Ioan Borzea, originar din Mediaș, oraș în care tatăl Codruței Kovesi a fost procuror șef timp de 30 de ani, este cunoscut presei mondene ca patron de cluburi și organizator de festivaluri de muzică undergound, implicat în trecut, prin intermediul unor angajați ai săi, inclusiv în trafic de droguri pe litoral

 Vizitele pe șantier

Acționarul italian, Andrenacci, a fost implicat în afaceri penale în regiunea Pescara din Italia, așa cum scrie presa italiană. Între timp, Massimiliano Andrenacci a devenit ginerele lui Nicolae Nejloveanu, omul de afaceri constănțean anchetat de procurori într-unul dintre dosarele de retrocedări ilegale ale lui Radu Mazăre.

Conform martorilor, Ioan Borzea a fost prezent pe șantierul autostrăzii încă din anul 2011, însoțit de Domenico Serafini, director comercial al Impregilio Romania la acea vreme, și de patronul firmei All Electrics, firmă cu care italienii intraseră în asociere atunci când au câștigat contractul, pentru execuția terasamentelor.

În urma acestor vizite în șantier, Borzea și Andrenacci s-au grăbit să înființeze firma Omaum Construct, la data de 25 ianuarie 2012 și să preia intermedierea afacerilor din șantier. Pentru că despre intermediere este vorba, în condițiile în care firma Omaum Construct nu deținea în proprietate nici măcar un ciocan, darămite utilaje necesare la construirea unei autostrăzi.

În realitate, Omaum Construct a devenit interfața dintre constructorul Impregilio și executanții lucrării, respectiv firmele românești contractante. Masa de executanți, firmele românești, au fost adunate de Omaum Construct, fiecare cu ce a avut în dotare, unele un camion, altele un buldozer sau un excavator, altele mai multe utilaje. În total, aproximativ 100 de alte firme mici. Și tot atâtea utilaje, dacă nu cumva chiar mai multe. Printre aceste firme a apărut și Led Communications, firma lui Eduard Bebe Kovesi, dar nu ca executant, ci tot ca intermediar.

Rolul firmei patronate de fostul soț al șefei DNA în afacerea de asfaltare

Pentru a înțelege rolul firmei Led Communications și în special a lui Bebe Kovesi, trebuie amintit că în urma analizelor efectuate de către corpul de control al Ministerului Transporturilor și al certificatelor de neconformitate emise de către consultantul autostrăzii, Consitrans, cauzele surpării porțiunii de autostradă nu a fost cauzată de turnărea asfaltului la minus 10 grade, ci de materialele puse în terasament.

S-a vorbit în raport despre faptul că din patru sorturi de balastru, trei au fost neconforme și unul lipsea cu desăvârșire. Iar o parte a acestor materiale din terasament au fost livrate de către Led Communications, firma de internet și televiziune prin cablu din Sibiu, deținută de către fostul soț al Laurei Codruța Kovesi, șefa DNA, instituție care a deschis în anul 2015 un dosar de cercetare penală pentru lotul 3 din autostrada Sibiu Orăștie.

Organizarea de șantier a celor de la Omaum Construct s-a făcut în incinta unei ferme dezafectate deținută de un om de afaceri din Sibiu, Mircea- Muc Pătru, prieten bun al lui Bebe Kovesi. Muc deținea în proprietate și un deal în preajmă. Dealul a fost excavat și mutat în terasamentul autostrăzii prăbușite. Derularea afacerii s-a făcut între firmele Led Communications, Omaum Construct și Impregilio.

Cifră de afaceri de peste două milioane de euro

Până la această dată, nicio autoritate nu a putut spune cine a deținut licența de exploatare, cine a plătit redevența către ANRM sau cine a administrat efectiv acel deal. Controalele care veneau în șantier, atunci când veneau, la fel de repede plecau, iar cifra de afaceri a firmei Led Communications a fost, în acel an, de peste două milioane de euro.

Tot prin intermediul firmelor Led Communications și Omaum Construct, în terasamentul autostrăzii a fost „băgat” balastru și piatră spartă.

Led Communications, expert în internet, a intermediat și această afacere. Firmele care operau în șantier au transportat pentru Led tone de pietriș de la Sebeș, din balastiera unui prieten al lui Bebe Kovesi. Nimeni nu a putut să confirme până la acest moment dacă balastierele din care livra Led Communications pie triș erau avizate de către CNADNR, așa cum nimeni nu a confirmat până acum dacă pământul de umplutură din dealul lui Muc sau piatra spartă adusă de Kovesi în autostrada scufundată au fost avizate de consultant.

O anchetă pornită în forță

Mecanismul funcționa perfect, în condițiile în care șeful de șantier desemnat de către Impregilio, pe numele său Carlo Alberto Scopel, era cel care semna de recepție pentru materiale, atât cantitativ cât și calitativ. Ca o paranteză, trebuie spus că pe Scopel îl regăsim azi, alături de Domenico Serafini, fostul director comercial al Impregilio și cel care decidea când și pe cine plătea în șantier, într-o altă firmă italienească de construcții care a venit în România și a cărei patron a fost arestat în Italia pentru fapte de corupție. Asupra acestui aspect vom reveni în episoadele următoare.

Cum spuneam, procurorii DNA au pornit în mare forță această anchetă, în 2015, doar că s-au oprit, tot în forță, când au dat peste Eduard Kovesi în subiectul investigației. Se mai naște o întrebare: asta căutau cei de la Black Cube în viața ex-soțului LCK?

Pentru că a prins gustul intermedierilor de materiale de construcții, dar mai ales pentru că partenerii lui de afaceri, Borzea și Andrenacci, s-au mutat cu afacerile după cum s-a mutat și Impregilio, Bebe Kovesi s-a băgat în „furnizare de balastru” și la autostrada Lugoj-Deva (cea cu probleme), precum și la Sebeș-Turda. Între timp, Kovesi s-a specializat și în domeniul pescăriilor, furnizând instanței documente de „consultanță în amenajarea de pescării”, pentru a-l ajuta pe prietenul său Ioan „John” Borzea să intre fictiv în insolvență. Dar și acest subiect îl vom dezvolta în episoadele următoare, unde, printre alții, își va face apariția și lichidatorul Cătălin Dascăl, cel implicat și în dosarul instrumentat de procurorii de la Curtea de Apel București cu privire la insolvența fictivă a clubului de fotbal Dinamo București, precum și polițiști de rang înalt care au pus umărul la distrugerea concurenței lui Borzea. Ca o concluzie, prezența în aceste afaceri a lui Bebe Kovesi nu a oferit plus -valoare, ci protecție. Protecție în fața DNA, dar și a Parchetului Alba, condus la vremea aceea de Augustin Lazăr, actual Procuror General al României, într-un lanț din care fac parte practicieni de insolvență, polițiști, avocați, judecători etc. O anchetă care a început în 2015, dar care s-a oprit imediat ce a apărut numele lui Kovesi. În condițiile în care, de rezultatul acestei anchete ar putea depinde cine plătește daunele și despăgubirile, inclusiv penalitatea de 20 de milioane de euro pusă în cârca statului român de către Curtea de Arbitraj de la Paris.

Declarații de la martori

Unul dintre cei mai vechi angajați ai Omaum Construct, inginer:

„Bebe Kovesi a apărut în șantier încă de la început… De câte ori n-a fost în șantier!?…Mai venea cu un prieten deal lui, unul Erik, care avea o firmă, Stone Company…Avea și o baracă în șantier, era una a lui Omaum, aia din mijloc a lui Kovesi și încă una a unui partener al lui Omaum… Dacă îl știa lumea??? Păi cum dracu' să nu?!!…Led Communications dădea piatră la Impregilio și pământ pentru terasament… Când se factura, venea Led Communications cu Stone Company, facturau la Omaum, iar noi facturam mai departe la Impregilio. La fel a fost și la Lugoj și la Alba Iulia. De exemplu, la Sebeș, balastiera îi dădea lui Led Communications (Eduard Kovesi), Led dădea către noi și noi mai departe la beneficiar și tot așa, o caracatiță!”

Unul dintre cei mai vechi subcontractori ai lui Omaum:

„Am trimis documente despre terenul ăla la DNA. Led Communications ăsta era, că era ăla, fostul bărbat al lui Codruța Kovesi…Era intermediar…Led Communications lua balastru și îl factura lui Omaum. Spălau niște bani pentru că treceau cantități mult mai mari. Am trimis un dosar plin de foi de parcurs, cu cursele pe care le făceau ei pentru Led Communications… Led Communications nu avea niciun utilaj, era o firmă de comunicații din Sibiu, n-avea nicio treabă cu construcțiile. El factura lui Omaum și Omaum mai departe la Impregilio. La fel a fost și la Alba Iulia. Se lua balastru de la balastiera lui George, un prieten al lui Bebe, un fel de interlop. Se trecea prin Led Communications și apoi prin MJC (n.r. MJC Strade Infrastructuri, o altă firmă de construcții deținută de Borzea și Andrenacci) și ajungea la Pizzarotti. Puteau să ia direct de la balastieră, dar aveau nevoie să mărească cheltuielile…Când a băgat Borzea și MJCul în insolvență, Led Communications i-a facturat 7 miliarde vechi consultanță… Borzea și Andrenacci nu au avut niciodată vreun utilaj. Doar un laptop. La licitația de la Alba Iulia s-a folosit de documentele parcului meu auto. La fel și la Sibiu. E interzis să ai contract pentru autostradă pe fonduri europene și tu să nu ai niciun utilaj… Omaum numise șef de șantier pe unul Nelu Covaci, excavatorist, care lucrase pe la Euroconstruct…Cum naiba să nu-l cunosc pe Bebe Kovesi?! Venea în șantier și la Sibiu, și la Alba…Dascăl îi învăța ce să facă (pentru intrarea în insolvență), Dascăl îl îndruma și pe Kovesi, că și Kovesi a făcut o grămadă de măgării”.

Cătălin Dascăl, avocat la Dascăl Insolvency, este cercetat de Curtea de Apel în cazul insolvenței FC Dinamo. Dascăl este firma de insolvență care se ocupă de firmele lui Borzea, Omaum și MJC.