Încercînd să fiu jurnalist şi nu țuțăr prezidenţial, am scris pe cristoiublog. ro, imediat după conferinţa de presă comună de la Casa Albă – Donald Trump – Klaus Iohannis, că din intervenţiile publice ale celor doi cel puţin se întrevede adevărul dureros că România nu s-a ales cu nimic. Nici măcar cu o vorbă mai originală, rezultat al unui minim efort creator, pentru că Aveţi o ţară minunată!, formularea care i-a făcut pe marii jurnalişti români de pe peluza Casei Albe să fie loviţi de o diaree a entuziasmului, e unul dintre cele mai nenorocite clişee ale unui străin despre ţara noastră.

Orice turistă ajunsă la Otopeni, binecuvîntată de faptul că n-a fost încă violată în grup sau că nu s-a ales cu ficatul rupt la o groapă din şosea, întrebată ce părere are despre România, îţi răspunde automat: Aveţi o ţară minunată!

Toate ţările de pe glob sunt minunate şi locuite de un popor minunat, chiar şi cînd ţara se numeşte Yemen și poporul se încaieră non-stop în conflicte tribale. Nu tu contract economic, nu tu promisiuni că militarii americani vor construi o autostradă pe care să zboare cu jeepurile, nu tu vize pentru români.

Nici măcar o investiție americană în producția de răbdări prăjite.

Sandalele de o mie de euro ( piciorușele Primei și Ultimei Doamne a țării cu cheltuială se țin) cu care s-a publicitat Răvășitoarea pe site-urile prezidențiale mai mult sau mai puțin ocazionale sunt rezultatul învîrtelilor proprii ale cuplului de la Sibiu și nu ale vreunei investiții americane. Doar vorbe frumoase pentru România şi o bătaie pe umăr pentru Klaus Iohannis, confundat de Donald Trump cu boyul care i-a dus în cameră bagajele fără să le tîrască pe jos. Deoarece, în schimbul acestor vorbe şi gesturi clişeu, Donald Trump a obţinut de la Klaus Iohannis angajamentul că vom cumpăra armament de 6 miliarde de dolari am scris pe cristoiublog. ro că vorbele frumoase pentru Klaus Iohannis ne-au costat 6 miliarde de dolari. Sîmbătă, pe la 11, în pauza de la BAR (merg şi sîmbătă la BAR!), m-a sunat Silviu Mănăstire. Nu, nu pentru a mă ruga să revin la emisiunea sa (ştie că despărțirea mea de post nu face posibilă așa ceva), ci pentru a-mi atrage atenţia că Klaus Iohannis n-a obţinut doar o bătaie pe umăr (transformată de Cosmin Guşă în Victoria de la Mărășești!).

El, preşedintele, a obţinut mult mai mult. Pentru el şi nu pentru ţară:

Spectaculoasa reconfirmare a dreptului de a folosi mai departe lupta împotriva corupţiei pentru răfuielile sale politico- mafiote.

Vă pot cita?! l-am întrebat pe Silviu Mănăstire, dat fiind că ideea îi aparţine. Silviu Mănăstire a fost de acord să-i folosesc ideea înainte ca el s-o pună pe blogul său. Într-adevăr, cum dracu’ de nu m-am gîndit la asta? Pe parcursul Conferinţei de presă apare un moment dubios din punct de vedere jurnalistic. Fiecare dintre cei doi preşedinţi avea dreptul să desemneze pe cine voia el dintre jurnaliştii din ţara sa ca să pună întrebări. Din România, după ce-a desemnat-o, fără s-o numească, pe reportera de la TVR, Klaus Iohannis a zis în clar – Pantazi- ca nu cumva un alt jurnalist român să se ridice și să întrebe. Pantazi e Cristian Pantazi de la U.M. Hotnews. Brav reprezentant al neobolșevismului TeFeList, acesta a pus o întrebare tipică Diviziei Presă a Binomului, aranjată dinainte cu Klaus Iohannis sau cu vreunul dintre consilieri:

Dle preşedinte Trump, aţi menţionat mai devreme lupta anticorupţie din România. Este o problemă de mare importanţă în ţara noastră, dar acum vedem că lupta anticorupţie şi eforturile de a consolida statul de drept sunt cîteodată subminate de unii politicieni. Parte a ceea ce putem numi , „mlaştina de la București”. Va sprijini administrația dumneavoastră lupta anticorupţie în România şi cum o veți putea face? Recunoaștem ușor tipul de întrebare jegoasă care se pune la unele conferințe de presă din țară. Ziaristul nu întreabă. Ziaristul demască. Dacă ar fi avut răgaz, acuzatorul public pe post de jurnalist ar fi zis ceva și despre punerea la îndoială de către penali a Fecioriei Morale a Codruței Kovesi, și despre penalii Liviu Dragnea și Călin Popescu Tăriceanu. Donald Trump a răspuns: „Ei bine, susţinem foarte puternic România şi, prin urmare, susţinem şi lupta anticorupţie. Întodeauna o vom susţine şi-l susţinem pe preşedintele vostru. Noi gîndim că el a făcut o treabă extraordinară, foarte poplară, foarte solidă, lucrînd din greu, noi ştim tot ce se întâmplă la dvs în ţară şi eu ştiu că va câștiga această luptă, va câștiga această bătălie, dar are sprijinul nostru.”

Pentru ca montajul securistic să fie perfect, Klaus Iohannis a dat cuvîntul unei locotenente de la UM 24 Digi Tv.

Şi aceasta a formulat o întrebare de tip acuzator public: „Vedeți corupția ca pe o problemă pentru Parteneriatul românoamerican și pentru investitorii americanu ca o sperietoare? Pentru că noi avem încă corupție în România, în ciuda acestei lupte anti-corupție.” Potrivit lui Silviu Mănăstire pentru acest moment a pus Klaus Iohannis România la picioarele lui Donald Trump. El crede că totul a fost aranjat. Nu numai între jurnalistul român şi Klaus Iohannis, dar şi între Klaus Iohannis şi Donald Trump. Pentru că – zice Silviu Mînăstire – Klaus Iohannis avea nevoie ca de aer de această declaraţie prin care Donald Trump încurajează practic folosirea luptei împotriva corupţiei pentru răfuieli politico-mafiote. După venirea lui Donald Trump la Casa Albă am stat de vorbă cu mulţi politicieni şi jurnalişti care, fără a nega necesitatea luptei anticorupţie, au denunţat abuzul Binomului SRI – DNA, folosirea DNA pe post de Poliţie politică. Toţi, dar absolut toţi, mi-au spus că venirea lui Donald Trump va însemna restaurarea adevăratului stat de drept.

Mergînd mai departe, respectivii puneau abuzurile DNA, încălcările drepturilor omului, pe administraţia Democrată, întruchipată la Bucureşti de ambasadorul Hans Klemm, acest Kilinger mîncător de hamburgheri.

Plecarea lui Klaus Iohannis la Washington a înteţit speranţa că noua administraţie va interveni pentru a curma abuzurile. – Bine, bine! le spuneam eu înflăcăraţilor, dar Klaus Iohannis ioagei. Bine, bine! le spuneam eu înflăcăraţilor, dar ea ghioagei.

Bine, bine- ziceam eu - dar Klaus Iohannis nu va renunța niciodată la Binomul SRI-DNA. E ghioaga prin care el intervine în viața politică, prin care-și asigură puterea și prosperitatea, prin care controlează o mare parte a presei și șantajează o mare parte a lumii oamenilor de afaceri. Chiar dacă e aşa – ziceau respectivii – Donald Trump, care ştie tot ce se întîmplă în România, îi va cere să restabilească statul de drept. Iar Klaus Iohannis nu va avea încotro! Se va întoarce în ipostaza de adversar al Statului paralel! Ceva îmi spune că distinșii s-au rătăcit într-o dulce iluzie. E drept, Donald Trump a fost şi este un adversar al Sistemului de la Washington, al Birocraţiei tipice administraţiei democrate, al TeFeLismului american. Dar Donald Trump n-a fost, nu este şi nu va fi un Apostol al drepturilor omului, al statului de drept autentic.

Un președinte american în război cu întreaga presă nu numai din America, dar și din întreaga Europă de Vest, un președinte american care pariază pe regimuri autoritare gen cel din Turcia sau din Arabia Saudită, care-l admiră pe autoritarul Vladimir Putin, care și-a adus la Casa Albă toate neamurile, n-are cum să înțeleagă democrația autentică, statul de drept real, drepturile omului. Știind însă că în România Binomul SRI-DNA a fost un susținător înverșunat al lui Hilary Clinton, că ambasadorul Hans Klemm a fost și este un dușman al noii Administrații, numi imaginam însă că Klaus Iohannis se va întoarce chiar de la întîlnirea cu Donald Trump reconfirmat ca proprietar şi mînuitor al ghioagei anticorupţie. Dacă m-aş fi gîndit un pic, aş fi luat în calcul şi această ipoteză.

Pe vremuri, cînd boierii complotau la Stambul împotriva domnitorului fanariot, ungînd în dreapta şi-n stînga, chemarea domnitorului la Sultan stîrnea jubilaţii uriaşe.

– Gata! L-a chemat ca să-l mazilească. Domnitorul se întorcea însă cu un nou firman.

Şi mai ales cu pofta de a le arăta el boierilor complotişti. Cum reuşise? Foarte simplu. Dăduse mai mult decît boierii. Ca să obţină firmanul luptei împotriva corupţiei, Klaus Iohannis a pus în joc 6 miliarde de dolari și, la conferința de presă comună, a dat din cap ascultător, în numele României, la tot ce spunea Donald Trump în războiul cu presa americană. De unde să dea aceşti bani bieţii boieri români?! Şi astfel, o dată prăbuşit mitul Donald Trump, şi Klaus Iohannis reinvestit ca Stăpîn și Mînuitor al ghioagei, lupta împotriva corupţiei va reîncepe cu mai multă vigoare. Klaus Iohannis și-a mai rezolvat o problemă, una chiar mare a acestei vizite. Demonstrațiile din Piața Victoriei, avînd drept slogan Resist! preluat de la demonstrațiile TeFeLiștilor din SUA, au avut un caracter anti-Trump.

Presa TeFeL-istă, în frunte cu Hotnews și Ziare.com, l-au atacat pe Donald Trump mai ceva decît pe Liviu Dragnea. Gudurarea pe lîngă Donald Trump, risca să-i aducă lui Klaus Iohannis serioase complicații cu TeFeLismul.

Prin declarația sa de încurajare a Binomului SRI-DNA, Donald Trump i-a dat o mînă de ajutor lui Klaus Iohannis. Pînă la vizită, adversarii Binomului SRIDNA sugerau, cînd n-o spuneau de a dreptul că noua Administrație americană sprijină lupta împotriva abuzurile comise în România în numele luptei împotriva corupției. Regia de la Conferința de presă, urmare a unui miș-maș între Klaus Iohannis și Donald Trump, scoate din joc această invocare. Așa cum s-a văzut imediat după vizită Presa și Partidele Binomului s-au grăbit să evidențieze drept principal moment al Conferinței de presă comune sprijinul dat de noua Administrație folosirii anticonstituționale a luptei împotriva corupției pentru răfuieli politico- mafiote.

Klaus Iohannis are mînă liberă pentru a se implica în viața politică internă cu ajutorul cătușelor!