Numărul islamiștilor de pe continent se îngroașă de la o zi la alta, ei strecurându-se printre imigranții care pătrund prin Mediterana și Marea Neagră.

Autoritățile germane vânează în aceste zile zeci de membri ai Jabhat Al-Nusra, una dintre cele mai violente grupări jihadiste din Sira. Potrivit Der Spiegel, jihadiștii au intrat în Germania pretinzând că sunt refugiați.

Acești bărbați, toți foști membri ai Liwa Owais Al-Qorani, un grup rebel distrus de ISIS în 2014, sunt considerați responsabili de masacrarea a sute de sirieni, civili și militari.

Poliția germană a identificat 25 dintre acești jihadiști și a reușit chiar să pună mâna pe câțiva dintre ei, însă alte câteva zeci se ascund în diverse localități din Germania.

Potrivit Poliției Judiciare federale (Bundeskriminalamt – BKA), peste 400 de imigranți intrați în Germania ca solicitanți de azil în 2015 și 2016 fac acum obiectul apartenenței lor la grupări jihadiste din Orientul Mijlociu.

Aceste informații apar în momentul în care se vorbește tot mai intens despre riscul ca jihadiștii să încerce să se infiltreze prin intermediul fluxului de imigranți care traversează Mediterana plecând din Africa de Nord spre Italia. Într-un interviu acordat The Times, prim-ministrul libian Fayez Al-Sarraj a declarat că jihadiștii care au intrat fără a fi reperați în țara sa se îndreaptă cu siguranță către Europa.

„În Europa, imigranții se deplasează liber”, a declarat Al-Sarraj, referindu-se la acordul Schengen care desființează frontierele interioare din UE. „Dacă, Doamne ferește, teroriștii se strecoară printre imigranți, fiecare incident va afecta întreaga Europă!”

Deputatul european independent Steven Woolfe a declarat:

„Aceste declarații demonstrează că problema este dublă. Potențiali teroriști folosesc ruta imigranților din Mediterana pentru a pătrunde în Europa fără a fi controlați. Apoi, profitând de acordul Schengen și de absența frontierelor interioare, ei se deplasează liber dintr-o țară în alta. Este necesară restabilirea unor frontiere puternice.”

Circa 130.000 de imigranți au intrat în Europa pe mare și pe uscat în primele opt luni ale anului 2017, a anunțat Organizația Internațională pentru Imigrație (OIM).

Recensămintele efectuate în Italia în iulie arată că principalele țări de origine ale imigranților sunt, în ordine descrescătoare, Nigeria, Bangladesh, Guineea, Coasta de Fildeș și Mali.

În Grecia, imigranții provin mai ales din Siria, Irak și Afganistan, din Pakistan și din Congo.

În Bulgaria, imigranții provin din Siria, Irak, Afganistan și Turcia.

Circa 2.474 de persoane au fost arestate în cursul primelor șase luni ale lui 2017, încercând să ajungă pe țărmul românesc pe Marea Neagră, arată Balkan Insight. Jumătate din ei au fost arestați când încercau să treacă din România în Ungaria.

În 2016, au fost arestați 1624 de imigranți care încercau să treacă din Serbia în România.

Pe de altă parte, peste 10.000 de imigranți au ajuns pe coastele spaniole în cursul primelor opt luni ale lui 2017, adică de trei ori mai mulți decât în 2016, potrivit OIM.

Alte mii au pătruns în Spania pe uscat, în special în enclavele Ceuta și Melilla, pe coasta de nord a Marocului, singurele frontiere terestre ale Uniunii Europene cu Africa. Odată ajunși aici, imigranții sunt găzduiți în adăposturi temporare, apoi aduși în Spania continentală. De aici, majoritatea imigrează spre alte regiuni din Europa.

Frontex, agenția europeană însărcinată cu supravegherea frontierelor terestre și maritime ale UE, a declarat că jihadiștii se folosesc de criza imigrației pentru a pătrunde în Europa și a pregăti atacuri pe întregul continent.

Frontex a mai recunoscut și că igonoră numărul real al imigranților care au pătruns în Europa, adăugând că nu are nici un mijloc de a-i depista.

În analiza sa anuală privind riscurile pentru 2016, Frontex scrie:

„Atacurile care au avut loc la Paris în noiembrie 2015 au demonstrat cu claritate că fluxurile migratorii neregulate pot fi utilizate de teroriști pentru a pătrunde în UE. Doi dintre teroriștii implicați în atacuri au ajuns în Europa ilegal trecând prin Leros (Grecia), unde au fost înregistrați de autoritățile grecești. Ei dețineau pașapoarte siriene false în scopul de a accelera procedurile de înregistrare.

Declarațiile false privind naționalitatea sunt frecvente la candidații la plecare care nu au decât mici șanse de a obține azil în UE, pentru care riscul este mare de a fi returnați în țările de origine sau de tranzit sau care doresc pur și simplu să grăbească procedurile. Ținând cont de numărul mare de persoane care sosesc fără acte de identitate, cu pașapoarte false sau cu acte cu autenticitate incertă, ținând de asemenea cont de lipsa unor controale serioase la intrare și de inexistența măsurilor represive în caz de fals în declarații, există riscul ca persoane care prezintă o amenințare pentru securitatea populației să încerce să profite de situație.”

Gilles de Kerchove, Coordonator anti-tero la nivelul UE, declara pe 31 august pentru ziarul spaniol El Mundo, că peste 50.000 de jihadiști se află în prezent în Europa:

„Cu trei ani în urmă, era ușor de identificat o persoană în curs de radicalizare. Acum, majoritatea fanaticilor își disimulează convingerile. Nu avem statistici exacte, însă putem risca niște estimări. În Marea Britanie, nu este nici un secret, cifra a fost publicată, sunt 20.000. Franța are și ea circa 17.000. În Spania sunt mai puțini, numărul lor este cam de 5000. În Belgia, deși 500 de radicali s-au exilat în Siria, tot rămân cel puțin 2000, probabil mai mulți. Nu voi încerca să cuantific cu precizie fenomenul, dar vorbim de zeci de mii de jihadiști, peste 50.000.”

Într-o discuție cu cotidianul belgian Le Soir, de Kerchove a declarat că și în condițiile în care ISIS este înfrânt militar, mișcarea va acționa sub forma unui „califat virtual”. El a adăugat că Europol, biroul de coordonare a polițiilor europene, a identificat cel puțin 30.000 de site-uri de internet jihadiste active.

De Kerchove a afirmat că regretă că legislația UE în materie de protejare a vieții private nu mai obligă furnizorii de internet sp colecteze și să păstreze meta-datele clienților lor – în special cele care ar fi permis geo-localizarea jihadiștilor.

Coordonatorul luptei anti-tero din UE a adăugat că aceste dispoziții împiedică poliția să identifice jihadiștii și să prevină trecerea lor la acțiune: „În ceea ce privește meta-datele, vă mărturisesc că ne smulgem părul din cap.”